România a pus cruce cercetării în educație. Țara noastră, zero euro pe cap de locuitor pentru cercetare. Expert educație: „Războaiele se poartă cu inteligență / „O societate manipulabilă și fără orizont”

Deciziile luate de guvernanți, de-a lungul anilor, au pus – încet, dar sigur – crucea pe cercetarea din educația românească. Așa se face că în 2025, țara noastră – aflată până nu demult sub umbrela declarativă a „României Educate” – figurează cu o sumă infimă – echivalentul a zero euro pe cap de locuitor – ca alocare bugetară pentru cercetarea în educație, în anul 2024, potrivit datelor Eurostat la nivel european.

Scenariul este cu atât mai sumbru cu cât România este singura țară europeană care a ajuns la un scor nul, existând o scădere treptată pe parcursul ultimilor trei ani. Reamintim că în 2021 țara noastră ajunsese la o valoare semnificativă de 1,6 euro pe cap de locuitor.

Cele mai scăzute valori după noi se înregistrează în Estonia (0,2 euro), Bulgaria, Franța și Polonia (0,4 euro fiecare). La polul opus al investițiilor în cercetare se situează Islanda (55,7 euro), Danemarca (16,7 euro), Irlanda (9,2 euro) și Germania (8,3 euro).

SPORT FCSB – Dinamo 0-0 | Gigi Becali: „Mingea doar la ei! Noi ne-am apărat bine”

00:41

EXTERNE Pentagonul a cerut Europei să preia până în 2027 majoritatea capabilităților NATO, altfel SUA ar putea ieși din unele mecanisme de coordonare

00:03

„Este clar că va trebui să cumperi scump de la alții care au mers mai departe”

„Mai este nevoie de cercetare în România?” – O întrebare care deschide „Cutia Pandorei” și care ridică din ce în ce mai multe interpretări, întrebări, dezbateri, dar și controverse, într-o Românie în care zona cercetării nu a reprezentat niciodată un domeniu care să suscite interesul autorităților, dar mai ales să beneficieze de o finanțare care să susțină proiectele mari și performanța.

Ovidiu Pânișoară – doctor în Științele Educației și directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București – recunoaște că acest lanț al slăbiciunilor – în care guvernanții taie de fiecare dată fără milă din fondurile educației și cercetății – este unul periculos și perdant pe termen lung.

Expertul în educație recunoaște că o societate care nu progresează, care stagmează nu are șanse reale să reziste în timp.

„Educația este pilonul de dezvoltare pentru o societate viitoare. Dacă nu investim astăzi, nu vom obține nimic mâine. Și orice investiție de astăzi se înzecește când o să ajungem în viitor. Dacă vorbim despre cercetare, cercetarea este parte a dezvoltării unei societăți și a dezvoltării educației. În momentul în care nu investești suficient în cercetare, este clar că va trebui să cumperi scump de la alții care au mers mai departe, au ajuns să descopere lucruri și pe care ți le vând ție ca produs finit la finalul procesului.

Educația pe termen lung formează, pe de o parte profesionișți și pe de altă parte cetățeni. Avem nevoie și de oameni care să se înțeleagă bine unii cu alții în societate, tocmai în ideea ca societatea să prospere. O societate care nu progresează, care stagmează, va dispărea în timp.

Dacă ne uităm la ce se întâmplă în jurul nostru, vedem că războaiele nu se poată doar cu oameni și cu gloanțe. Războaiele se poartă cu inteligență. Războaiele pot să fie hibride și aici discutăm despre elementele tehnologice care au schimbat lumea, despre utilizarea inteligenței artificiale, despre influențarea maselor să voteze într-o direcție sau alta. Toate aceste elemente, pe o anumită perspectivă sau într-o anumită direcție, sunt rezultatele unor cercetări. Și modul în care vom reacționa la astfel de provocări, tot rezultatul unor cercetări sunt”, a explicat expertul.

„Greșelile făcute astăzi se vor repercuta puternic peste un număr mare de ani”

Profesorul Ovidiu Pânișoară recunoaște că educația nu este despre acum și aici, ci ea reprezintă fluxuri de cercetare continue spre noi orizonturi, care te face competitiv și te menține în top.

„Nu putem să facem lucruri, fără să avem o cercetare profundă. Din păcate, tot ceea ce se întâmplă în ultimul timp, reflectă trecerea ușor-ușor a societății noastre de la o societate bazată pe dezvoltare – învățare la o societate bazată pe consumul unor produse care au fost dezvoltate de alții. O societate care nu inovează, care nu se reinventează, ca orice sistem din lumea naturală se învechește și dispare.

Ar trebui să ne gândim foarte serios cum vrem să arate România – nu mâine sau nu până în decembrie, când plătim sau nu plătim salariile – ci peste 5 -10 -15 ani. Greșelile făcute astăzi se vor repercuta puternic peste un număr mare de ani. Și chiar dacă acum cârpim lucruri, această acțiune superficială va avea consecințe pe viitor.  Tocmai de aceea, câștigul pe termen scurt nu trebuie să impacteze asupra câștigului pe termen lung, pentru că pe acesta trebuie să-l avem tot timpul în vedere.

Riscul este că, în acest context, vom deveni tot mai dependenți de ceea ce fac alții, ceea ce pe noi ne va ajuta tot mai puțin. Dar mie mi-e teamă de altceva. Teama mea cea mai mare este că devenim o societate care nu mai are idealuri, care s-a obișnuit cu las că merge, ceea ce o face ușor manipulabilă și fără orizont”, a conchis Ovidiu Pânișoară.

Ministerul Educației, blocat la statistici

Ministerul Educației și Cercetării (MEC) susține că această valoare „zero”, prezentă în analiza Eurostat, nu reflectă lipsa totală a finanțării, ci ține mai degrabă de metodologia de raportare.

„O cheltuială de 0 euro pe cap de locuitor în domeniul „Educație” nu înseamnă că nu se mai finanțează cercetarea în acest domeniu”, a fost răspunsul Ministerului Educației  pentru Edupedu.ro.

Ministerul spune că, în schimb, „metodologia de raportare nu mai permite separarea clară a acelor fonduri de finanțarea generală a cercetării din învățământul superior, care se regăsește în altă secțiune a datelor statistice.”

România, cea mai mică alocare bugetare pentru cercetare și dezvoltare pe persoană

În 2024, totalul alocărilor bugetare guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare (GBARD) în întreaga UE a fost estimat la 127,916 miliarde de euro echivalentul a 0,71% din PIB.

Aceasta indică o creștere de 3,4% față de 2023 și o creștere de 59,5% față de 2014. România are însă cea mai mică alocare bugetare pentru cercetare și dezvoltare pe persoană. În 2024, alocările bugetare guvernamentale pentru cercetare și dezvoltare la nivelul UE au fost de 284,7 EUR pe persoană, ceea ce reprezintă o creștere de 57,0% față de 2014 (181,3 EUR pe persoană).

Cele mai mari alocări în rândul țărilor UE au fost înregistrate în Luxemburg (759,2 EUR pe persoană), urmat la oarecare distanță de Danemarca (586,8 EUR) și Țările de Jos (542,7 EUR).

Sursă foto: Colaj Gândul

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• În timp ce în ROMÂNIA scad salariile profesorilor și bursele sunt tăiate, în Ucraina cresc salariile și bursele
• STUDENȚII anunţă PROTESTE masive împotriva Legii Bolojan / 44.000 de tineri, rămași fără sprijin financiar
• Marcel Boloș, dezvăluiri din CULISELE banilor alocați din Fondul de Rezervă Bugetară: „Să lămurim problema” / Cum arată lista beneficiarilor
• Ministerul Educației, anunț pentru profesorii TITULARI și pentru suplinitori. Ce se întâmplă cu normele ocupate în regim de plată cu ora 
• Zelenski le predă o lecție importantă lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan. Țara aflată în război crește bugetul educației cu 1,35 miliarde de euro. În Ucraina, cresc salariile și bursele/ În România, “pacea politică” îngroapă educația. Scăderi pe linie 
• Daniel David, pentru Gândul: Educația mai are nevoie de 2 miliarde lei / De ce dăm bani Republicii Moldova pentru cercetare. Explicația ministrului