De ce orice stat care se respectă are nevoie de CERCETĂTORI. ”Un creator de valori nu stă pe scaun opt ore” / „Inteligența nu se vinde la kilogram”

„Mai este nevoie de cercetare în România?” Este o întrebare care deschide „Cutia Pandorei” și care ridică din ce în ce mai multe interpretări, întrebări, dezbateri, dar și controverse, într-o Românie în care zona cercetării nu a reprezentat niciodată un domeniu care să suscite interesul autorităților, dar mai ales să beneficieze de o finanțare care să susțină proiectele mari și performanța.

Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, a vorbit, într-o analiză completă și complexă, despre ce mai înseamnă astăzi – într-o Românie fragmentată și dezbinată – menirea instituției pe care o conduce, care este rolul cercetării, dar și puterea celor care lucrează în acest domeniu, de multe ori subestimat ca importanță și subfinanțat de mulți ani.

„Câtă vreme se întâmplă aceste lucruri, sigur că nu este confortabil să fii cercetător în România”

Academicianul Ioan Aurel Pop susține că Academia Română este și o instituție de creație, în care oamenii trebuie lăsați să facă asta, să fie stimulați și nu să fie urmăriți dacă sunt prezenți opt ore la serviciu.

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Ponta umilește USR după ce Drulă a luat locul patru la alegeri: Ei conduc toată România pentru că ceilalți 90% sunt fricoși

22:42

VIDEO Mirel Palada: Băluță a pierdut alegerile pentru că Anca Alexandrescu a luat mai multe voturi de la el decât a luat Drulă de la Ciucu

22:34

În dezbaterea organizată în amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Academiei Române au vorbit despre nevoia de cercetare – devenită o necesitate și nu un lux – acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, Andrei Alexandru, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare, acad. Mircea Dumitru, vicepreședintele Academiei Române, alături de alți experți și cercetători. Moderatorul reuniunii a fost prof. ing. Nicolae Noica, directorul general al Bibliotecii Academiei, membru de onoare al Academiei Române.

Potrivit informațiilor Academiei Române, în acest moment, cercetarea românească se realizează doar cu aproximativ 31.000 de cercetători, deci cu 24.000 mai puțini decât la sfârșitul anului 1989, când activau 55.000 de cercetători.

Dintre aceștia, circa 2.600 lucrează în cadrul Academiei Române, grupați în 70 de institute și centre de cercetare, ceea ce reprezintă cam 8,3% din totalul cercetătorilor la nivel național.

„Academia Română, prin natura ei, prin statut, prim modul în care s-a creat, este o instituție identitară românească. Câtă vreme există România, are niște cercetări în istorie națională, în limbă și literatură română, în drept românesc, în teologie românească, în poezie și literatură. Nu totul este cercetare. Academia Română este și o instituție de creație. Și câtă vreme limba română este limba oficială a acestui stat, trebuie să scriem în românește. Și atunci, cam o treime din cercetările noastre – care sunt publicate în limba română – nu sunt  luate în seamă.

Șeful de la SCImago ne-a explicat și ne-a spus că dacă nu publicăm în engleză, ele nu sunt luate în seamă în altă limbă. Bine, handicapul acesta îl au și alte țări. Și totuși, cu finanțare puțină și cu altele, am reușit să înaintăm în țările Uniunii pe locul 15, ceea ce este onorabil din aproape 30 de țări. Înseamnă că putem. Dar ca să putem mai mult, ne trebuie stimulare.

Probabil că nu autoritățile care conduc statul acum sunt de vină, dar câtă vreme unii demnitari ai statului – pentru că cel care a lansat problema asta cu cercetarea și ne-a acuzat că suntem troglodiți este un demnitar, face parte din Parlament (n.r. – deputatul USR Claudiu Năsui) – câtă vreme se întâmplă aceste lucruri, sigur că nu este confortabil să fii cercetător în România.

Și lupta noastră trebuie să fie pentru aducerea cercetării la cel mai înalt nivel, pentru salarizarea bună a cercetătorilor, nu pentru a-i urmări dacă sunt prezenți opt ore la serviciu, pentru că un creator de valori spirituale nu stă pe scaun opt ore. Cu excepția institutelor noastre aplicative, unde trebuie să stai să urmărești experiențele, ceilalți nu trebuie să stea opt ore. Este o prostie asta! Cercetătorii pot crea oriunde. Ei trebuie lăsați să creeze, deoarece cercetarea este un fel de creație spirituală. Dacă renunțăm la aceste lucruri, renunțăm la noi înșine”, a afirmat președintele Academiei Române.

„Nu pot să măsor munca unui matematician și președintele României poate să certifice”

Ioan Aurel Pop a mai spus că renunțarea la cercetarea fundamentală, într-o țară care se respectă, echivalează cu desființarea cercetării, subliniind că menirea statului este ocrotirea cetățenilor lui.

”Mi s-a spus că asanarea cercetării poate să însemne două lucruri în România: să renunțăm la cercetarea teoretică, pentru că mănâncă bani. Apoi, dacă eu nu fac cercetare fundamentală într-o țară care se respectă – adică în matematică, fizică, biologie, chimie și în științele socio-umane -, dacă nu fac cercetare teoretică, înseamnă că am desființat cercetarea. Cercetarea teoretică ajută cercetarea tehnologică. Fără cercetare teoretică, știți bine că nici științele tehnice aplicative nu pot să existe.

Și dacă vine o autoritate a statului și îmi cere rezultatele concrete ale muncii unui matematician – și președintele țării poate să certifice că nu pot să măsor munca unui matematician -, n-am cum și nu pot să-i dau termen să descopere o teoremă sau să inventeze ceva. El trebuie lăsat să lucreze. Și la fel se întâmplă în orice domeniu.

Cum să planific eu numărul de obiecte făcute într-un institut de cercetări care n-are cum să producă obiecte și să-l întreb câte din ele au fost vândute și ce venituri a obținut”, a spus Aurel Pop, la dezbaterea intitulată „Mai este nevoie de cercetare? De când e lumea, cultura și știința mănâncă bani, dar îi mănâncă cu folos”, desfășurată în amfiteatrul „Ion Heliade Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române.

„Statul modern s-a întemeiat ca să-i ocrotească pe locuitorii lui, nu să îi asuprească și să-i sperie”

Președintele Academiei a mai punctat dând ca exemple țări precum Bulgaria, Ungaria, Cehia, în care sunt mai mulți cercetători decât la noi, inclusiv în țări care sunt de trei ori mai mici decât România, accentuând că menirea principală a statului este ocrotirea cetățenilor lui.

”Discuția privind cercetarea trebuie să continue prin întărirea cercetării. Trebuie să vină propuneri de la Guvern să acordăm 2-3% cercetării din buget. Nu zero nu știu cât, că râde lumea de noi. Nu se poate așa ceva. Și nici să avem acum 30.000 de cercetători, că asta e măsurătoarea făcută de Institutul Național de Statistică, față de 55.000 câți am avut la Revoluție, din vremurile proaste ale comunismului.

Asta trebuie să ne dea de gândit. Să stimulăm cercetarea. (…) Avem specialiști care trebuie să se ocupe de conectarea corectă și la nivel european. Noi suntem subcolectori. Nu suntem în stare să colectăm impozitele și dările către stat, dar dacă un particular ca mine nu-și plătește impozitul, îl amendează la sfârșit de an. Rău-platnicii sunt tolerați. Am înțeles că sunt mijloace de a strânge mai mulți bani la buget, fără însă a afecta această populație.

Că nu știu dacă mai suntem un popor sau o națiune. Suntem o populație românească. Nu-i de mirare că am ajuns populație, pentru că menirea principală a unui Guvern și a unui Parlament e, de fapt, menirea statului și statul modern s-a întemeiat ca să-i ocrotească pe locuitorii lui, nu să îi asuprească și să-i sperie. Statul trebuie să găsească mijloace, chiar dacă suntem într-o perioadă de austeritate, să ne ocrotească pe toți, pentru că menirea, repet, a statului este ocrotirea cetățenilor lui”, a mai spus Ioan Aurel Pop.

„A arunca anatema asupra întregului sector de cercetare este nu doar greșit, ci și periculos”

Profesorul inginer Nicolae Noica, directorul general al Bibliotecii Academiei, membru de onoare al Academiei Române, a afirmat că este inadmisibil ca domeniul cercetării – unul dintre cele mai slab finanțate – să fie tratat cu atâta dispreț de către guvernanți.

„Guvernul stă și vorbește de aproape trei săptămâni cu marii specialiști de la partide, dar nu a gândit nimeni să invite pe cineva de la Academia Română, de la Curtea de Conturi, de la institute de cercetări, ăștia n-au valoare în ochii dânșilor. Dar, în loc să se axeze pe aceste puncte cheie și să le trateze cu responsabilite, decidenții caută rezolvări ușoare. De pildă, se cer reduceri drastice de finanțare pentru cercetare. Adică, să se taie fondul tocmai de la cel mai slab finanțat domeniul din România, căruia în 2025 i s-a alocat 0,18% din PIB.

Este absolut rușinos ca o țară care se mândrește cu olimpicii săi și care tocmai și-a ales în frunte unul, să trateze sectorul cercetării cu atâta dispreț. Eu o să propun să facem o scrisoare deschisă către președintele țării. Asta arată că rolul învățământului și cercetării este în continuare neînțeles de cei care vor să guverneze. S-au trezit unii să propună chiar desființarea în bloc a institutelor sau comasarea lor. Asta demonstrează o gravă eroare de gândire. Cercetarea nu aduce banii instant, iar inteligența nu se vinde la kilogram. 

Rolul cercetării este să producă cunoaștere avansată, materializată sub forma unor articole, cărți științifice. Prin urmare, a arunca anatema asupra întregului sector de cercetare este nu doar greșit, ci și periculos, mai ales în zilele noastre.”

„Academia Română este pe prima poziție în topurile internaționale”

Andrei Alexandru, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare și cercetător al Academiei Române, prezent și el la dezbaterea „Mai este nevoie de cercetare?”, a spus că, până la finalul acestui an, vom avea o nouă legislație aferentă cercetării, inovării și dezvoltării tehnologice a României.

Acesta a mai precizat că, dincolo de informațiile apărut în spațiul public, cercetarea și inovarea sunt principalele instrumente care asigură dezvoltarea națiunii, fiind surse de progres.

„Toată cercetarea care rezultă din Academia Română are o contribuție imensă pentru societatea românească, pentru, așa cum am spus, este pilonul de bază pentru știința și cultura națională. Prin urmare, vreau să vă asigur – din poziția pe care o am de data aceasta oficială, dar și din poziția de cercetător al Academiei Române, că nu vor exista tăieri pe programele de cercetare. Bugetul cercetării este oricum foarte mic, 0,17% din PIB în coordonarea ANC și undeva până în 0,5% pe tot ce alocă România, însemnând bugetul Academiei Române, cercetare militară, sănătate și așa mai departe. Deci nu sărim de acest 0,5% din PIB. Nu-ți mai pui problema să tai.

Este de înțeles că finanțarea trebuie să urmeze performanța. Acolo unde avem performanțe notabile, trebuie să dăm bani în plus. Avem institute de excepție. N-aș vrea să dau nume acum, ca să nu se simtă cineva lezat,  dar în Academia Română sunt câteva institute competitive la nivel mondial, pe primele poziții la nivelul întregii lumi, sunt instituții de elită.  Vom avea o evaluare, vom avea o încadrare a organizațiilor de cercetare în cele trei clase de performanță.

Cele foarte bune primesc finanțare suplimentară, cum este și normal. Cele de nivel mediu rămân cum sunt acum. Cele care însă nu îndeplinesc anumite standarde de performanță vor avea o perioadă de doi ani, prevăzută în lege, și vor lua anumite măsuri pentru a-și crește competitivitatea. Sub nicio formă nu vom veni cu fuziuni forțate. ț

Academia Română este pe prima poziție în topurile internaționale. Avem o bază ScImago – baza de la Scopus, cea mai bună  și recunoscută din lume – și Academia Română este prima. Prin urmare, ar fi o greșeală ca cineva să atace institutele Academiei Române”, a conchis Andrei Alexandru, președintele Autorității Naționale pentru Cercetare.

Cât a cheltuit România pe an pentru o persoană angajată în cercetare: „Este foarte greu!”

Luminița Chivu, cercetător științific gradul I și directorul Institutului Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu”, a spus că, în ultimii 20 de ani, în medie, Uniunea Europeană a cheltuit pentru o persoană angajată în cercetare un milion de euro pe an, în timp ce România a cheltuit 225.000 de euro pe an.

„Hai să ne uităm în 20 de ani – Uniunea Europeană, în medie, a cheltuit 20 de milioane de euro pe cercetător pe an și noi 4,5 milioane. Sunt 16 milioane diferență care se tot acumulează și performanțele pe care noi trebuie să le atingem trebuie să fie comparabile. Este greu, este foarte greu!”, a precizat dr. Luminița Chivu.

Cercetarea științifică, obiectiv de interes național

Profesorul universitar dr. Evelina Oprina, directorul Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”, unic în România, a afirmat că statul român are obligația de a susține activitatea de cercetare din fonduri publice.

„Este evident că activitatea de cercetare științifică este o activitate de interes public național. Aș putea spune, chiar fără să greșesc, că este un serviciu public, pe care statul trebuie să-l asigure. Prin urmare, cercetarea nu este așa cum se spune un moft sau o povară, ci o obligație și o necesitate pentru statul român de a-i asigura garanțiile de îndeplinire. Activitatea de cercetare trebuie să fie susținută din fonduri publice”.

Evelina Oprina a precizat că cercetarea juridică trebuie să presupună și să fie orientată înspre îmbinarea analizelor teoretice cu cele practice, pentru că astfel se pot înțelege și aplica corect normele de drept, principiile și instituțiile juridice.

„Ce poate face sau ce face deja cercetarea juridică – și o spun asumat – este aceea că își propune să studieze atent și sistematizat practica judiciară, să extragă soluțiile noi pe care le cristalizează astăzi viața practică. Misiunea cercetării juridice este extrem de utilă pentru nevoile practice, pentru nevoile profesiilor juridice și pentru legiuitor. Pledez, așadar, pentru consolidarea cercetării științifice, pentru susținerea ei de către stat și pentru consolidarea rolului Academiei Române în tot acest ansamblu”, a explicat directorul Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”.

Ministrul Educației: În cercetarea din România sunt ”insule de excelenţă într-un ocean de mediocritate”

Nu mai este un secret pentru nimeni că în România cercetarea este și a fost subfinanțată de decenii bune, ceea ce a determinat un continuu exod al creierelor spre Occident.

Ministrul Educaţiei şi Cercetării, Daniel David, a afirmat, la prezentarea raportului său de diagnostic asupra sistemului pe care îl conduce, că în cercetarea din România sunt ”insule de excelenţă într-un ocean de mediocritate”, el identificând în domeniul cercetării-dezvoltării-inovării probleme de mindset, care ţin de perioada comunistă, cum ar fi aceea că un cercetător trebuie angajat din start pe perioadă nedeterminată chiar dacă nu produce nimic important, dar şi probleme de finanţare.

Daniel David a anunţat că ministerul a declanşat evaluări ale entităţilor care se ocupă cu cercetarea, iar propunerea este ca acelea care nu participă să nu mai primească fonduri publice.

Institutele de cercetare, ținta politicilor de auteritate

Reamintim că fostul ministru al Economiei și actualul deputat USR Claudiu Năsui a cerut desființarea a zeci de institute și stațiuni de cercetare din domeniul alimentar și agricol, susținând că acestea reprezintă „structuri de salarizare” pentru politicieni și clienții lor, mai degrabă decât instituții care produc rezultate științifice relevante.

Într-o postare publicată pe Facebook, Claudiu Năsui a publicat o listă cu 178 de astfel de entități finanțate din bani publici, acuzându-le că sunt folosite drept „agenții de salarizare” și că, în multe cazuri, se suprapun ca domenii de activitate, fără să aducă beneficii reale contribuabililor.

„Nu a fost ușor să fac lista. Imaginați-vă că fiecare linie are întregi organigrame. Structuri de conducere, secretare, șoferi, sedii etc. Toți sunt ordonatori oficiali de credite ai statului român”, spunea recent deputatul USR.

„Cercetarea nu poate fi privită de nimeni ca o povară bugetară, ci, dimpotrivă, ca sursă de progres”

Conducerea Academiei Române a respins afirmațiile apărute în spațiul public la adresa institutelor de cercetare și a cercetării românești, în general. Oficiali ai Academiei Române au puncat că în România lui 2025, domeniului cercetării i-a fost alocat 0,18% din PIB.

„Academia Română este singura instituție din România care are institute de cercetare teoretică, fundamentală, cu proiecte care se întind pe durata a zeci de ani, cum sunt, spre exemplu, cercetările din lingvistică, din istorie, din matematică și din fizică. Aceste institute nu aduc venituri imediate, nu produc obiecte palpabile, care pot fi comercializate, ca să le poată fi măsurată eficiența periodic, la cântar. Dar aceste institute au adus Academiei Române, ani la rând, primul loc în cercetarea din România, conform clasamentului ScImago (Scientiae Imago).

Aceste rezultate nu pot fi însă atribuite insignifiantei finanțări venite din partea statului român; ele se datorează în primul rând înaltei calificări profesionale a cercetătorilor noștri, implicării lor în atragerea de fonduri, în dezvoltarea de parteneriate externe, în aderarea la rețele academice internaționale prestigioase, în relații cu mari centre și universități din lume. Situația grea în care se află bugetul țării nu se datorează câtuși de puțin acestui 0,18% din PIB alocat cercetării, iar risipa și incompetența trebuie căutate în altă parte. Pentru a identifica soluțiile de echilibrare a deficitului bugetar este nevoie de analiză calmă și echilibrată, de discernământ și mai ales de profesioniști.

Alcătuirea unor liste incriminatorii, lansarea de acuzații colective, generalizările și extrapolările nu fac decât să jignească, să pună în conflict întregi categorii profesionale și să învrăjbească și mai mult o societate și așa scindată. Faptul că statul român are nevoie de o reformă instituțională este o evidență, iar domeniul cercetării nu face excepție. Academia Română a procedat deja la o astfel de evaluare și a propus, în 2024, un proiect de reducere a numărului de institute care îi aparțin, dar propunerea de modificare a legii își așteaptă aprobarea undeva la Parlament. Cercetarea nu poate fi privită de nimeni ca o povară bugetară, ci, dimpotrivă, ca sursă de progres și de bunăstare pentru o societate modernă și performantă. Condiția este ca ea să beneficieze de decizii inteligente, corecte, gândite de profesioniști cu viziune”, sunt precizările făcute de Academia Română.

Ce spun datele despre finanțarea cercetării din România?

Fundația Friedrich Ebert Stiftung (FES) a realizat, în martie 2025, o situație a finanțării cercetării din România, folosind date EUROSTAT. Iată ce a descoperit:

„Cu un buget anual de doar 0,38% din PIB alocat cheltuielilor cu cercetarea științifică, România se afla în anul 2023 la coada clasamentului statelor europene, se arată în cel mai recent infografic publicat de Monitorul Social.

Bugetul României pentru finanțarea activităților de cercetare-dezvoltare a scăzut gradual din 2021 (0,41% din PIB) și 2022 (0,35% din PIB), ajungând în 2023 la o alocare bugetară de doar 0,38%. România este depășită de toate țările din Europa Centrală și de Est: Bulgaria (0,58%), Ungaria (0,63%), Slovacia (0,76%), Slovenia (1,35%), Lituania (1,01%) și se află la distanțe considerabile față de țările din Europa de Vest: Germania (2,18%), Danemarca (1,86%), Olanda (1,85%), Finlanda (1,54%) sau Suedia (1,46%). Cheltuielile cu activitățile de cercetare-dezvoltare sunt analizate din perspectiva alocării guvernamentale, calculate ca procent din PIB.

În ceea ce privește situația cercetătorilor care activează atât în instituțiile publice de cercetare-dezvoltare și învățământ superior din România, cât și în sectorul privat, conform datelor, în 2022 se regăseau doar 29.837 de cercetători, din care 16.078 de bărbați și 13.759 de femei. Pentru a analiza mai departe ocuparea în sectorul cercetare-dezvoltare, un indicator important utilizat de EUROSTAT este rata ocupării pentru acest sector de activitate, calculată ca procent din total ocupării pentru fiecare țară membră UE. Cercetătorii reprezintă acea categorie profesională de angajați care sunt implicați în activități care privesc crearea de cunoaștere științifică prin intermediul dezvoltării de concepte noi, teorii, modele de analiză sau metode și tehnici de analiză și cercetare.

În pofida creșterii numărului total de cercetători în Uniunea Europeană, datele arată că România rămâne în urmă, cu cea mai mică ocupare în sectorul cercetării-dezvoltării din cadrul țărilor Uniunii Europene. România prezintă cel mai mic număr de cercetători raportat la un milion de locuitori și cel mai mic procent din total ocupării (0,25% în 2022, respectiv 0,27% în 2023) comparativ cu toate țările Uniunii Europene. Astfel, conform EUROSTAT, România se plasează în coada clasamentului și la ocuparea cercetătorilor, majoritatea dintre aceștia activând în sectorul guvernamental.

Țara noastră se poziționează chiar și în urma țărilor insulare precum Malta (0,43%) sau Cipru (0,34%) în privința procentului ocupat de cercetători. Țările vecine, Bulgaria (0,58%) și Ungaria (0,97%), depășeau și ele România la numărul de cercetători. De asemenea, țările din Europa de Est, precum Lituania (0,77%), Polonia (0,85%), Cehia (1%), Estonia (1%), se aflau la distanțe apreciabile față de țara noastră”.

Sursă foto: Academia Română

CITIȚI ȘI:

Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop: „Academia Română nu și-a abandonat valorile niciodată”

VIDEO | Academia Română, forul suprem al științelor și culturii (DOCUMENTAR)