Deși Ucraina se află de mai bine de trei ani în stare de război, președintele Zelenski tocmai a anunțat că profesorii vor primi în 2026 salarii mai mari, iar studenții vor beneficia de burse mărite. Paradoxal, în România, pe timp de pace și cu o coaliție stabilă la putere, premierul Bolojan a schilodit bugetul Educației, a tăiat veniturile dascălilor și i-a lăsat pe studenți fără burse. Însă ironia sorții este alta. Suma pe care Zelenski o alocă Educației din țara sa este aproape egală cu sprijinul pe care România l-a oferit Ucrainei din 2022 până astăzi.
Cu alte cuvinte, cheltuielile destinate educaţiei din Ucraina pentru 2026 vor creşte în mod spectaculos cu 66 de miliarde de grivne, adică 1,35 miliarde de euro.
Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a prevăzut în proiectul bugetului de stat pentru 2026 fonduri pentru majorarea salariilor profesorilor, salarii care vor ajunge la 25.000 de grivne, echivalentul a 520 euro.
„Am ordonat ca toate obligaţiile sociale ale statului nostru să fie îndeplinite în totalitate şi ca sprijinul pentru oameni să fie sporit”, a spus Volodimir Zelenski într-un mesaj video.
Potrivit informațiilor din presa ucraineană, principalele planuri vizează majorarea salariilor cadrelor didactice cu 50%, extinderea programului de alimentație școlară, modernizări de infrastructură, dar și creșterea finanțării pentru proiecte științifice.
În România, guvernul a făcut exact contrariul – tăieri de burse, salarii, majorarea normei – iar măsurile luate în numele austerității au afectat deopotrivă profesorii, elevii și studenții.
În timp ce România – o țară care nu se află în stare de război – a alocat în 2024 o cifră 4,2% din PIB pentru educație – Ucraina a alocat anul trecut 4,5% din PIB pentru educație, ceea ce reprezenta o creștere de 13% față de 2023, potrivit informațiilor city-fm.ro.
În ciuda faptului că și în 2025 Ucraina se confruntă cu un deficit mare, educația rămâne pentru Zelenki pentru o prioritate națională, fiind protejată în fața altor reduceri bugetare.
În 2026, vom intra în al 15-lea an în care, conform legii, România alocă 6% pentru Educație. Este vorba de Legea Educației 1/2011, care specifică la articolul 8:
„Pentru finanțarea educației naționale se alocă anual din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unitățile și instituțiile de învățământ pot obține și utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare științifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv”.
Guvern după guvern, acest articol de lege a fost amânat de la un an la altul prin ordonanță de urgență. Reamintim că în 2023, România aloca doar 3,3% din Produsul Intern Brut (PIB), ceea ce plasa țara noastră pe locul 123 din 171 în clasamentele internaționale, privind cheltuielile publice pentru educație.
În 2025, bugetului pentru educație a crescut în România la 4,5% din PIB, dar încă este sub nivelul recomandat de Uniunea Europeană și OECD, care sugerează o alocare de minimum 6% din PIB pentru domeniul educației. Exact cât s-a angajat și Românnia că va aloca Educației prin legea dată în 2011, pe care refuză să o aplice. Țări precum Suedia și Belgia au alocat Învățământului 6,3% din PIB, iar Estonia acordă 5,8% din PIB pentru educație.
În România, educația trece printr-un moment greu, iar prevederile Legii Bolojan a scos profesorii în stradă. În plus, statul a redus fondul de burse cu aproximativ 52%, lăsând circa 44.000 de studenţi fără sprijin financiar de la începutul lunii iulie 2025.
Începând cu anul școlar 2025 – 2026, din cele șase categorii de burse existente, vor fi păstrate doar două tipuri: bursele de merit și cele sociale. Totodată, bursele pentru elevii olimpici și cele acordate în învățământul tehnologic vor fi eliminate.
Ministerul Educației și Cercetării riscă să piardă sau să blocheze aproape 2,71 miliarde lei din fondurile PNRR. Situația a apărut în urma denunțării unilaterale a 83 de contracte și suspendării altor 16, conform unui memorandum aprobat de Guvern pe 18 septembrie 2025.
În acest context, Guvernul a aplicat prevederile OUG 41/2025, care permite denunțarea sau suspendarea contractelor fără progres. În aceste condiții, la un simplu calcul aproape 2,71 miliarde lei – circa 550 milioane euro – sunt pierduți sau blocați pentru educație prin aplicarea ordonanței.
De la începutul războiului cu Ucraina în februarie 2022, România s-a implicat activ în susținerea țării vecine atât cu armament militar, cât și cu sume de bani.
Ilie Bolojan a declarat în cadrul unui interviu la Antena 3 CNN că, în ultimii trei ani, iunie 2022-2025, sprijinul oferit de România Ucrainei reprezintă 0,2% din PIB, adică 1,5 miliarde de euro. Șeful Executivului a confirmat astfel și cele transmise la începutul lunii septembrie de Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.
„Atunci când Uniunea Europeană a acordat sprijin Ucrainei, pachetele de sprijin au fost stabilite la nivel european, iar contribuțiile au fost stabilite ca pondere a PIB-ului țării respective în PIB-ul Uniunii Europene. Și cifra pe care a dat-o domnul Dăianu, de 0,2%, este o cifră corectă. Aceasta este ponderea noastră ca PIB”, a răspuns Ilie Bolojan.
În lumea rece a cifrelor, comparațiile sunt directe și nu prezintă nuanțe. Am dat 1,5 miliarde de euro Ucrainei, sprijin pentru război. Iar Ucraina investește o sumă asemănătoare în Educație. Un domeniu pe care autoritățile române îl subfinanțează. De e pace, de-i război…
RECOMANDAREA AUTORULUI: