Cele două alimente care nu trebuie consumate niciodată împreună, deși majoritatea românilor o fac. Avertismentul prof. dr. univ. Nicolae Hâncu

Tradiţionala slănină cu ceapă, stropită cu ţuică, este o mâncare sănătoasă „de la ţară”, naturală, fără E-uri şi prin urmare mai bună decât meniul celor care locuiesc la oraş. Acesta este un mit extrem de greşit, spune Preşedintele de Onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice, Nicolae Hâncu. El susţine pentru Adevărul că slănina este extrem de nesănătoasă, chiar dacă se consumă cu ceapă şi palincă.

“Mitul alimentaţiei > de la ţară nu noi l-am creat, ci media. Eu combat puteric aceste lucru spunând că alimentaţia sau sfaturile ce ne trimit la alimentaţia bunicilor nu sunt deloc demne de urmat.

Eu ştiu ce mâncau bunicii şi cum erau preparate alimentele. Se consumau alimente foarte grase, prăjeli gătite în grăsimea de porc, se bea lapte de bivoliţă cu grăsimea de două degete. Gastrotehnia bunicilor era una care pregătea alimente nesănătoase.

Nu înţeleg de ce se fac aceste trimiteri tot timpul către o alimentaţie ce deloc, deloc nu era sănătoasă”, a declarat, pentru “Adevărul”, profesorul Nicolae Hâncu, medic primar diabet nutriţie şi boli metabolice, specialist în nutriţie şi Preşedintele de Onoare al Federaţiei Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

Hâncu, a explicat, pentru “Adevărul”, de ce este greşit mitul conform căruia “alimentaţia de la ţară” sau “alimentaţia bunicilor” este una sănătoasă. Hâncu a explicat ce explicat ce înseamnă aşa-zisa masă „sănătoasă” slănina cu ceapă şi palincă din punct de vedere nutriţional.

MEDIU Nivelul apei din Marea Baltică a scăzut brusc. Experții climatici au descoperit cauza și anticipează efecte catastrofale

23:02

UTILE Specialiștii spun în ce tigăi este sigur să gătești și de ce e recomandat să renunți la teflon

22:57

„Slănina înseamnă grăsime saturată extrem extrem de nesănătoasă pentru orgaism, chiar dacă e cu ceapă şi ţuică. Nu are nicio legătură cu sănătatea. Ţăranul român ce se ducea şi lucra de dimineaţa de la 5 până apunea soarele, la muncă, trebuia să-şi pună ceva de mâncare? Îşi punea ce avea şi el,  o bucată de pâine, slănină care nu se strica şi apă. Să nu credeţi că bea  ţuică acolo, pe câmp. Eventual o bea acasă, când sosea”.

Alimenţia extremelor 

„Cei de la ţară care aveau o condiţie economică bună mâncau nesănătos, iar cei ce nu aveau o condiţie economică bună pur şi simplu se denutreau. Niciuna dintre variante nu este în regulă.

O alimentaţie sănătoasă aşa cum o recomandă nutriţionişti astăzi, aproape nu exista în urmă 50 ani, pentru că despre această perioadă vorbim. Sigur că veţi  veni  să spuneţi că ţăranul avea activităţi fizice intense, dar atunci  nu existau săli de sport, bazine de înot.

Recomandările pe care medicii le fac astăzi şi care sunt urmate nu existau atunci. Mă refer la practicarea sportului,  fumatul era la el acasă, la fel şi consumul de alcool. În loc de iaurt se consuma iaurt din lapte de bivoliţă. În casa bunicilor mei laptele de bivoliţă era considerat un simbol al sănătăţii. Azi îl mai consumă cineva? Nu”, explică medicul.

Omul secolului XXI nu mai face mişcare

Există totuşi cocepţia conforma căreia la ţară oamenii trăiau mai mult şi erau mai sănătoşi. Nicolae Hâncu este de părere că problema omului din ziua de astăzi este faptul că face foarte puţină mişcare comparativ cu ce se întâmpla în urmă cu 50 de ani.

„Să nu uităm că în momentul de faţă avem posibilitatea , prin tehnologia modernă să depistăm boli ce nu .puteau fi depistate. În anii 60-70, diabetul zaharat avea o frecvenţă de 1 %,  iar acum a ajuns la 11%. Aceste probleme au apărut din cauză că s-au schimbat condiţiile sociale. Înainte, cineva din Bucureşti care voia să ajungă la Vârful cu Dor mergea la gară, lua trenul, ajungea la Sinaia, apoi urca pe jos până la vârf.

Acum te duci fără niciun efort cu maşina şi cu telefericul. Avem telecomenzi, automobile şi omul a devenit hipocinetic, adică nu face mişcare. Mişcarea presupun contracţii musculare, iar muşchii contractându-se eliberează  substanţe extrem de benefice  pentru organism”, a susţinut medicul.

„Nu promovaţi alimentaţia bunicilor

„Sunt mai multe cercuri vicioase legate de viaţa omului de astăzi, dar după o atentă analiză, îmi asum respoabilitatea de a îi ruga pe cei din media să nu promoveze alimetaţia bunicilor nostri şi nici alimentaţia de la ţară.

Pe de altă parte, câţi mai mănâncă slănină cu ceapă dimineaţa astăzi? Să fim serioşi. Noi am făcut anchete alimentare din care a rezultat că nu s emai practică acest meniu. Ce spun sudiştii despre ardeleni că > nu este adevărat. Asta zic ei, dar noi ştim că lucrurile aceste nu mai există”, explică Hâncu.