Europa ar trebui să se pregătească pentru anexarea Groenlandei și sfârșitul NATO. „Impotența geopolitică crescândă a europenilor devine o problemă”

După ce SUA au atacat Venezuela, iar membri ai Forțelor Speciale americane l-au capturat și scos din țară pe președintele Nicolás Maduro, scena politică mondială a fost zguduită de un alt seism cu magnitudine mare. Decizia lui Donald Trump de a prelua Groenlanda – folosind chiar forța dacă ar fi necesar – a declanșat nu numai alarma, ci și indignarea pe continentul european plasat în fața unei provocări majore.

În același timp, demersul controversat al lui Donald Trump a oferit Europei o lecție brutală despre propriul deficit uriaș de putere coercitivă, fără de care apărarea dreptului internațional este doar o sintagmă lipsită de conținut.

Fără putere coercitivă, guvernele UE și Alianța Nord-Atlantică (NATO) au opțiuni limitate pentru a preveni ambițiile teritoriale ale lui Donald Trump, notează Financial Times.

SPORT Costel Gâlcă a făcut anunțul: jucătorul pe care îl așteaptă la Rapid. „Are experiență foarte mare, poate acoperi mai multe posturi”

07:33

ACTUALITATE ⁠Ion Cristoiu: „Ursula i-a spus lui Nicușor să semneze acordul Mercosur și el s-a executat”

07:30

• Stephen Miller, adjunctul șefului de cabinet al Casei Albe: „Poziția oficială a guvernului SUA de la începutul acestei administrații… este ca Groenlanda să facă parte din Statele Unite”.
• Anna Wieslander, directoarea pentru Europa de Nord a Atlantic Council: „Acțiunea privind Venezuela ilustrează hotărârea administrației Trump de a domina emisfera vestică – din care Groenlanda face parte geografic. Dacă ar veni cea mai întunecată oră și Statele Unite ar folosi forța militară pentru a anexa Groenlanda, esența Articolului 5 și a apărării colective în cadrul NATO și-ar pierde sensul”.
• Mette Frederiksen, premierul Danemarcei: „Din păcate, cred că președintele american ar trebui luat în serios atunci când spune că dorește Groenlanda”.

Ambițiile teritoriale ale lui Donald Trump, lecție brutală pentru Europa | Foto – Profimedia Images

Un tweet enigmatic al armatei franceze: „Aveți nevoie de întăriri?”

În acest context tensionat, armata franceză a trimis – la începutul acestei săptămâni – un tweet enigmatic care conținea o fotografie cu soldați pe schiuri. În dreptul acestei fotografii a fost plasată următoarea legendă: „Aveți nevoie de întăriri?”

Un tweet enigmatic al armatei franceze: „Aveți nevoie de întăriri?”

• A fost aceasta o ofertă adresată autorităților locale din Groenlanda, care se confruntă cu ninsori abundente?
• Sau este vorba despre o ofertă adresată chiar Danemarcei, aceea de a ajuta la respingerea unei tentative americane de confiscare a Groenlandei, conform planurilor lui Trump?

Peter Mandelson, fost ambasador al Marii Britanii în SUA și fost comisar european, a scris într-un articol publicat de The Spectator că trebuie luată în considerare „impotența geopolitică europeană”.

„Impotența geopolitică crescândă a Europei în lume devine o problemă, iar histrionismul legat de Groenlanda confirmă această realitate brutală”, a scris Mandelson.

• Majoritatea liderilor europeni au fost superficiali în legătură cu raidul american de detronare a dictatorului venezuelean Nicolás Maduro, se mai arată în analiza publicată de Financial Times.
• Aceștia au adoptat o poziție mai clarăîn ceea ce privește Groenlanda, apărând suveranitatea, integritatea teritorială și dreptul groenlandezilor și danezilor de a decide viitorul vastului teritoriu arctic.

„O combinație fatală, dublă, care practic ar ruina NATO”

John Mearsheimer, profesor de istorie la Universitatea din Chicago consideră că NATO s-ar putea transforma într-o„umbră”.

„Ai putea argumenta că, dacă asociezi ceea ce se întâmplă în Ucraina cu o posibilă invazie a Groenlandei, s-ar putea argumenta că ar putea fi o combinație fatală, dublă, care practic ar ruina alianța. NATO ar fi o umbră a sa. Practic, ar fi distrusă”, avertizează Mearsheimer.

Totuși, atunci când liderii europeni s-au întâlnit cu oficiali ai Casei Albe, la Paris, pentru a creiona garanții de securitate pentru Ucraina, nu au spus nimic, în public, despre Venezuela sau Groenlanda.

„Prioritatea este Ucraina, apărarea europeană și securitatea europeană, precum și menținerea americanilor înăuntru”, a declarat pentru Al Jazeera profesorul de afaceri internaționale Konstantinos Filis de la Colegiul American din Grecia.

„Însă europenii doar câștigă timp. „Lăudarea lui Trump, dar și lauda de sine europeamă, au fost un element al strategiei noastre din ultimul an, lăsându-i pe observatori să spere, dar nu să aibă pe deplin încredere, că un alt element al strategiei este pregătirea urgentă pentru ruptura finală cu Statele Unite”, a punctat și Keir Giles, expert în Eurasia la Chatham House.

O invazie armată americană a Groenlandei ar fi de două ori mai dăunătoare pentru Europa, deoarece i-ar face jocul lui Putin în Ucraina, a mai spus Giles.

„Ideea că puterile mai mari pot avea mână liberă în ceea ce consideră a fi propria lor curte este foarte pe gustul Rusiei. Invadarea Groenlandei ar echivala cu a oferi Moscovei cel mai mare cadou pe care l-a oferit administrației Trump până acum”, a punctat Keir Giles.

Cum s-ar putea ajunge la „moartea” Alianței Nord-Atlantice

Pe de altă parte, unii membri ai administrației Trump sunt în favoarea ideii de a oferi Groenlandei un Pact de Liberă Asociere, similar celui acordat unor state insulare din Pacific, care ar oferi SUA drepturi militare exclusive în schimbul finanțării și accesului comercial din partea SUA.

• Dar Groenlanda ar trebui, mai întâi, să devină independentă.
• Aceasta creează perspectiva unui război transatlantic al ofertelor pentru a câștiga simpatia Groenlandei – 57.000 de locuitori -, SUA apelând chiar la „lingușiri” pentru a încuraja secesiunea, în timp ce Danemarca își mărește subvențiile susținute de fonduri UE.
• Washingtonul ar putea cu ușurință să depășească oferta Danemarcei, însă, în ultimă instanță, ar fi convinși groenlandezii?

La urma urmei, Donald Trump tinde să-i facă pe cei pe care îi eliberează să plătească pentru acest privilegiu – petrolul venezuelean, mineralele ucrainene  – și nu este deloc un susținător convingător al unei bunăstări sociale la nivel nordic, de care se bucură acum groenlandezii.

Dacă Trump continuă să amenințe sau să constrângă Groenlanda și Danemarca, se mai arată în articolul publicat de Financial Times, liderii europeni ar trebui să facă ceea ce a făcut prim-ministrul danez Mette Frederiksen săptămâna aceasta, respectiv să avertizeze că acest lucru ar însemna, pur și simplu, moartea NATO.

Va exista o intervenție militară a SUA în Groenlanda?

Experții nu au ajuns, totuși, la același numitor comun în ceea ce privește metoda pe care Trump ar folosi-o pentru a prelua/anexa Groenlanda.

Marco Rubio a declarat că se va întâlni cu reprezentanții guvernului danez săptămâna viitoare, dar a refuzat să ia în considerare opțiunile militare împotriva Groenlandei.

„Dacă președintele identifică o amenințare la adresa securității naționale a Statelor Unite, fiecare președinte își rezervă opțiunea de a o aborda prin mijloace militare… am preferat întotdeauna să o rezolvăm în moduri diferite, inclusiv în Venezuela”, a spus Rubio.

Marco Rubio, secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii | Foto – Profimedia Images

Mearsheimer crede că antecedentele lui Trump – atacarea Iranului în iunie anul trecut, a Nigeriei în decembrie și a Venezuelei – sporesc acum riscurile unei intervenții militare în Groenlanda.

„Dacă te uiți la tiparul de comportament al lui Trump, cât de dispus este să folosească forța militară atunci când o poți face ieftin și să scapi nepedepsit… faptul că… ar putea fi portretizată ca o altă operațiune subtilă, îți spune că există o șansă foarte mare să poată cuceri Groenlanda”, i-a precizat Mearsheimer politologului Glenn Diesen.

Nu toți experții au aceeași părere

Totuși, alți experți nu au fost de acord cu acest punct de vedere. „Trump ar putea dori să consolideze mișcarea pentru autonomie din Groenlanda și să-i determine să ceară ajutorul SUA”, a spus profesorul de afaceri internaționale Konstantinos Filis, de la Colegiul American din Grecia.

Liderul principalului partid de opoziție din Groenlanda a declarat, joi, că Danemarca ar trebui să se retragă și să permită Groenlandei să ajungă la o înțelegere direct cu SUA.

„Încurajăm actualul guvern (n.red. – groenlandez) să poarte un dialog cu guvernul SUA, fără Danemarca”, a declarat Pele Broberg, liderul partidului Naleraq, care a câștigat 25% din voturile naționale în anul 2025, dublându-și rezultatele anterioare.

Pele Broberg | Foto – Profimedia Images

Keir Giles – expertul de la Chatham House – a fost de acord că „presiunea, coerciția, șantajul, activitățile subversive directe sau indirecte sau extorcarea” ar fi primele mișcări ale lui Trump.

De altfel, Trump ia în considerare «mituirea» groenlandezilor cu o sumă pe cap de locuitor între 10.000 și 100.000 de dolari pentru a se alătura Statelor Unite, a relatat Reuters.

Se feresc liderii europeni să-și taie creanga de sub picioare în ecuația „Groenlanda”?

Totuși, până acum nu există nicio strategie europeană pentru descurajarea unei posibile confiscări americane. Nici pentru a respinge încercarea, mai probabilă, de a mitui sau a constrânge groenlandezii să se separe de Danemarca și apoi să se alăture SUA sau să devină vasali americani.

Ideea ca Europa să anuleze un fapt împlinit american pare, de asemenea, exagerată.

Unii comentatori au făcut apeluri pasionale către liderii europeni să renunțe la respectul acordat și să dea dovadă de puțină fermitate.

• De exemplu, ar putea să amenințe că vor închide bazele militare americane din Europa, vor interzice achizițiile de bonuri de trezorerie americane sau vor impune restricții sau tarife punitive asupra anumitor bunuri de care America are nevoie din Europa.
• Însă șansele ca factorii-cheie din UE să se implice în represalii – pe care mulți le vor considera drept o modalitate de a-și tăia creanga de sub picioare – sunt mici.

Liderii europeni au adoptat, în mare parte, o politică de „rugăminți strategice” adresate lui Trump pentru a proteja o prioritate mai mare, aceea de a menține SUA de partea Ucrainei. Și au avut un oarecare succes.

„Europa este acum asediată”

În orice caz, Donald Trump domină, iar SUA pot oricând să riposteze mai puternic sau să facă amenințări mai mari.

Într-un articol din Le Monde, Jean-Marie Guéhenno, fost subsecretar general al ONU și fost diplomat francez de rang înalt, a oferit o evaluare directă.

„Fie că este vorba de protecția datelor, inteligența artificială sau actualizările de software, inclusiv pentru apărare, Europa rămâne la mila bunăvoinței americane. Și dacă, mâine, în numele securității naționale, SUA ar decide să cucerească Groenlanda, un teritoriu mult mai ușor de controlat decât Venezuela, nici Danemarca, nici UE nu ar avea mijloacele să o oprească”, a scris acesta.

Este greu de contestat concluzia lui Guéhenno, notează Ben Hall pentru Financial Times.

„Europa este acum asediată și trebuie să-și consolideze urgent puterea, pentru că legea fără putere este un slogan gol”, consideră Hall.

Europa ar trebui să fie pregătită să trimită nave, aeronave și trupe în Groenlanda

Dar asta va dura ceva timp, continuă Ben Hall. Cea mai bună opțiune pe termen scurt pentru Europa, crede acesta, ar fi să încerce să prevină planurile lui Trump, concentrându-se pe contribuția pe care o poate aduce colectiv la securitatea arctică și, prin urmare, la cea americană.

• Asta înseamnă să fie pregătită să trimită nave, aeronave și trupe în regiune și să investească în echipamente pentru această sarcină, așa cum a început deja să facă Danemarca.
• Ar putea însemna, de asemenea, cedarea de teritorii către SUA pentru noi baze militare.

Guntram Wolff, economist și specialist în finanțare militară, a propus desfășurarea unei misiuni conduse de franco-germani, bazându-se pe Capacitatea de Desfășurare Rapidă a UE.

Aceasta este o forță de până la 5.000 de soldați din mai multe țări ale UE, care poate fi adunată și trimisă cu preaviz scurt sub comanda UE.

„Prin trimiterea unui semnal de putere, Europa ar schimba calculele politice aflate în joc în SUA și, prin urmare, ar defini o nouă relație transatlantică”, scrie Wolff.

Toate acestea presupun că europenii pot aduna suficient personal și echipament pentru un angajament potențial pe termen lung, fără a slăbi apărarea lor în Europa.

Dar nimic nu garantează că Trump își va schimba ideile, cu atât mai mult cu cât este evident își dorește ca drapelul american să fluture deasupra orașului Nuuk, capitala Groenlandei.

Nuuk, capitala Groenlandei | Foto – Profimedia Images

Cercul Arctic, zonă de competiție între marile puteri

O amenințare țintită ar putea, de asemenea, să ajute. Finlanda ar trebui să aibă o abordare tranșantă și să specifice clar că nu va furniza SUA spărgătoarele de gheață de care are mare nevoie dacă suveranitatea vecinului său nordic ar fi încălcată.

„Fără spărgătoare de gheață, fără securitate arctică”, acesta ar putea fi mesajul pe care președintele finlandez Alexander Stubb i-l poate transmite lui Trump data viitoare, atunci când vor merge pe terenul de golf.

Alexander Stubb | Foto – Profimedia Images

Acum un an, Donald Trump le-a spus reporterilor că SUA ar trebui să „absoarbă” Groenlanda și să reia controlul asupra Panama, deoarece „avem nevoie de ele pentru securitatea economică”.

„Are legătură cu noile rute maritime, pe măsură ce se deschide Arctica, și, bineînțeles, cu securitatea. Cercul Arctic va fi o zonă de competiție între marile puteri”, a punctat profesorul Filis.

• Gheața arctică se topește ceea ce a făcut ca volumul transportului maritim comercial de-a lungul Polului Nord să crească de nouă ori în ultimul deceniu, potrivit lui Putin.
• Acest lucru lasă deschisă posibilitatea ca transportul maritim militar să crească și el, în special având în vedere că Rusia și China desfășoară mai multe exerciții comune pe mare.

Alături de Suedia și Grecia, Groenlanda este considerată una dintre cele mai promițătoare surse de resurse minerale rare ale Uniunii Europene.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• „Războiul petrolierelor”, SUA vs. Rusia. Dr. Pierre Thévenin, cercetător în drept maritim internațional: „Când o navă își schimbă pavilionul în timp ce se află pe mare este considerată apatridă”
• Noua rachetă balistică Oreshnik a Rusiei, amenințare directă la adresa NATO și SUA. „Poate lovi Parisul sau Berlinul în mai puțin de 20 de minute”
• Moscova și „Orientul Mijlociu al lui Trump”. „Prezența Rusiei în Siria reduce probabilitatea unei ciocniri militare directe între Turcia și Israel pe teritoriul sirian”
• De ce l-a numit Zelenski șef de cabinet pe Kyrylo Budanov? „Ambițiile politice ale fostului șef al spionajului ar putea reprezenta o amenințare pentru actualul lider al Ucrainei”
• Ce înseamnă, pentru Rusia lui Putin, controlul SUA asupra Venezuelei. Oficialii și propagandiștii ruși se află într-o poziție dificilă: „Dacă Trump face ce vrea, de ce nu putem face și noi ce vrem?”