De ce plâng oamenii de fericire: știința din spatele lacrimilor de bucurie

Deși sunt asociate instinctiv cu tristețea, lacrimile sunt și însoțitoarele celor mai frumoase momente. De obicei, lacrimile sunt văzute ca un semn exclusiv al durerii, însă natura umană contrazice frecvent această idee. Nunțile, nașterea unui copil, reușitele neașteptate, revederile după despărțiri îndelungate sau chiar gesturile spontane de bunătate culminează adesea cu ceea ce numim „lacrimi de bucurie”, scrie Blic.

Deși par contradictorii, lacrimile de bucurie oferă o perspectivă fascinantă asupra modului în care creierul uman gestionează emoțiile intense și își menține echilibrul interior atunci când este copleșit de fericire.

EXCLUSIV Mită de 450.000 de euro pentru un proiect de stocare a energiei, la Gheorgheni. Directorul unei companii din Slovenia și complicele său român au fost arestați sâmbătă seară. Gândul a aflat cine sunt persoanele implicate în dosarul DNA și publică toate detaliile afacerii

23:31

DIPLOMAȚIE Ce a obținut SUA după vizita lui Xi Jinping la Washington. China cumpără cărbune american, iar Washingtonul primește noi angajamente de la Beijing

22:14

Creierul nu face diferența între intensitatea emoțiilor

Când emoțiile devin copleșitoare, organismul nu face diferența între un eveniment fericit sau unul tragic. El reacționează doar la intensitatea stimulilor. „Plânsul este un răspuns biologic complex la supraîncărcarea emoțională – și nu face diferența între emoțiile pozitive și cele negative”, explică Mišel Spir, profesoară de anatomie la Universitatea din Bristol, Marea Britanie.

Amigdala – sistemul de alarmă emoțională

Știința arată că în spatele fiecărei lacrimi se află un mecanism neuronal precis. Un rol-cheie îl are sistemul limbic, partea creierului responsabilă de emoții și memorie, activată atât de trăiri pozitive, cât și negative. În cadrul acestuia se află amigdala, un grup de neuroni în formă de migdală, care funcționează ca un „gardian” intern. O altă structură importantă este cortexul cingular anterior, implicat în reglarea emoțiilor, luarea deciziilor și empatie.

Sursă foto: Shutterstock

Lacrimile ca mecanism de „resetare” al organismului

Cercetătorii consideră că lacrimile de bucurie reprezintă o formă de homeostazie emoțională, un mod natural prin care organismul revine la echilibru după un vârf emoțional puternic. Fericirea intensă este însoțită de un val de adrenalină, iar plânsul acționează ca o „frână”.

„Plânsul activează sistemul nervos parasimpatic, care încetinește ritmul cardiac și relaxează corpul după o descărcare de adrenalină. Cu alte cuvinte, lacrimile ne ajută să ne calmăm”, explică Mišel Spir.

Lacrimile de bucurie nu sunt niciodată doar atât

Psihologia sugerează că aceste lacrimi sunt rareori rezultatul unei bucurii pure. Ele sunt, de obicei, un amestec de emoții.

Oamenii sunt singurele ființe care plâng din emoții

Oamenii sunt singurele ființe cunoscute care plâng din motive emoționale. Deși multe mamifere produc lacrimi reflexe pentru a proteja ochii, doar oamenii plâng ca reacție la emoții.

„Acest comportament s-a dezvoltat probabil ca o formă de comunicare nonverbală. Lacrimile transmit vulnerabilitate, autenticitate și profunzime emoțională. Ele arată celorlalți că s-a întâmplat ceva important”, spune profesoara.

Recomandarea autorului:

După ce dronele au schimbat paradigma războiului, Pentagonul vrea să investească 75 de miliarde de dolari în producția acestora

Biletele de avion sunt tot mai scumpe. Criza petrolului scumpește călătoriile în străinătate