Bazat pe metodologia utilizată de IPCC (Intergovernmental Panel on Climate Change), documentul arată că numeroși indicatori climatici au atins niveluri record în 2025.
Această concluzie confirmă încălzirea globală și presiunea tot mai mare pusă asupra ecosistemelor planetei, notează dr. Bogdan Antonescu pentru Infoclima.
În anul 2025, încălzirea globală generată de activitatea umană a ajuns la 1,37°C peste nivelurile din perioada preindustrială 1850–1900.
Acesta reprezintă cel mai ridicat nivel înregistrat până acum.
În intervalul 2016–2025, rata încălzirii cauzate de activitatea umană a fost de aproximativ 0,27°C pe deceniu, un ritm considerat fără precedent în istoria observațiilor moderne.
Emisiile globale de gaze cu efect de seră au ajuns la 56,8 ± 5,5 GtCO₂e în 2024.
Deși există indicii că ritmul de creștere începe să încetinească, valorile rămân extrem de ridicate.
Dezechilibrul energetic al Pământului (EEI) — indicator care măsoară surplusul de energie acumulat în sistemul climatic — s-a mai mult decât dublat față de perioada 1976–1995, atingând 1,12 W/m².
Aproximativ 90% din această energie suplimentară este absorbită de oceane.
Pentru a menține încălzirea globală sub pragul de 1,5°C cu o probabilitate de 50%, omenirea mai dispune de aproximativ 130 GtCO₂ începând cu anul 2026.
La nivelul actual al emisiilor, acest buget ar putea fi consumat în aproximativ trei ani.
În 2025, concentrațiile atmosferice au atins noi maxime:
Aceste valori confirmă acumularea continuă a gazelor care intensifică efectul de seră.
Numărul zilelor afectate de valuri de căldură marine s-a triplat între 1991 și 2025. Acest fenomen are efecte severe asupra ecosistemelor marine, biodiversității și pescuitului.
Între 2018 și 2025, creșterea medie globală a nivelului mării a ajuns la 3,84 mm pe an, reflectând topirea accelerată a ghețarilor și expansiunea termică a oceanelor.
Temperaturile maxime medii de pe suprafața uscatului au crescut cu aproximativ 1,92°C față de perioada preindustrială — considerabil mai rapid decât temperatura medie globală.
Raportul avertizează că infrastructura internațională de observare climatică, coordonată prin Global Climate Observing System, este pusă în pericol de tensiunile geopolitice și reducerile de finanțare.
Acest lucru ar putea afecta grav capacitatea viitoare de monitorizare și înțelegere a schimbărilor climatice.
Raportul IGCC 2025 evidențiază faptul că schimbările climatice nu mai reprezintă un risc viitor, ci o realitate prezentă și accelerată.
Indicatori precum creșterea temperaturilor, intensificarea valurilor de căldură marine și accelerarea creșterii nivelului mărilor demonstrează că sistemul climatic al Pământului se modifică într-un ritm alarmant.
Un alt aspect îngrijorător este amenințarea asupra sistemelor globale de observație climatică. Datele furnizate de sateliți și stații de monitorizare sunt esențiale pentru prognoze, politici climatice și strategii de adaptare.
Fără investiții continue în aceste infrastructuri, capacitatea comunității internaționale de a răspunde eficient la criza climatică va fi serios afectată.
Raportul IGCC 2025 transmite un mesaj clar: schimbările climatice accelerate sunt direct legate de activitatea umană, iar impactul lor devine din ce în ce mai vizibil la nivel global. De la temperaturi record și oceane supraîncălzite până la creșterea nivelului mărilor și epuizarea rapidă a bugetului de carbon, datele arată că acțiunea climatică urgentă nu mai poate fi amânată.
În următorii ani este important ce alegerile concrete vor fi făcute de companii, administrații publice și de fiecare dintre noi.
Schimbarea este posibilă. Întrebarea este dacă vom acționa la viteza pe care o indică datele sau la viteza cu care suntem obișnuiți să tratăm subiectul schimbărilor climatice.
RECOMANDAREA AUTORULUI: