România cheltuie aproximativ 38 de milioane de euro pe lună, respectiv 450 de milioane de euro pe an, pentru sprijinul acordat Ucrainei, potrivit calculelor rezultate din datele prezentate de ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță. Potrivit oficialului, acest efort financiar înseamnă mai puțin de doi euro pe lună pentru fiecare român.
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruţă, a publicat miercuri un mesaj pe Facebook în care afirmă că cheltuiala pentru sprijinul Ucrainei este de mai puţin de doi euro pe lună pentru fiecare român. În postare, Miruță face referire la un răspuns al Consiliului Fiscal transmis în urma unei solicitări formulate de europarlamentarul AUR, Gheorghe Piperea.
Potrivit datelor comunicate de Consiliul Fiscal europarlamentarului AUR, România a sprijinit Ucraina cu aproximativ 1,5 miliarde de euro, echivalentul a 0,6% din PIB-ul din 2021, în perioada februarie 2022 – iunie 2025, după declanșarea invaziei ruse.
Miruță a subliniat că cifrele sunt publice şi că Ministerul Finanţelor a răspuns oficial solicitării AUR, dar răspunsul nu a fost promovat deoarece demontează propaganda.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2F8145222-mediafax_foto-alexandru_nechez-scaled.jpg)
Ministrul Apararii Nationale, Radu Miruta, sustine o conferinta de presa la sediul ministerului din Bucuresti, vineri, 17 iulie 2026. ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO
El a adăugat că ajutorul include nu doar bani, ci și arme, dar că informațiile despre astfel de livrări nu vor fi făcute publice.
„«România o duce prost pentru că ajută Ucraina» – FALS. ADEVĂRUL: România nu are probleme economice pentru că sprijină Ucraina. Le are pentru că, timp de 36 de ani, prea mulţi au risipit şi au furat bani publici. Am discutat, inclusiv în CSAT, desecretizarea tuturor informaţiilor care pot fi făcute publice. Aşa cum a explicat şi preşedintele României, mişcările de echipamente militare trebuie să rămână clasificate, pentru protejarea securităţii noastre.
Nu este strategic de expus public ce anume din depozitele de armament a fost scos. În privinţa banilor, însă, cifrele sunt publice. Ministerul Finanţelor a răspuns oficial unei solicitări formulate de AUR, dar acel răspuns nu a mai fost promovat, pentru că demontează propaganda: mai puţin de 2 euro pe lună pentru fiecare român. Mai puţin decât costul unui pachet de ţigări pentru ca războiul să fie ţinut cât mai departe de graniţele României”, a transmis Miruţă pe Facebook.
Postarea ministrului demis al Apărării a fost preluată și de presa rusă. Agențiile de presă din Rusia au relatat despre declarațiile lui Miruță și despre estimările privind costurile suportate de România pentru sprijinul Ucrainei.
Președintele Nicușor Dan a declarat, pe 15 iulie, la finalul Summitului Ucraina – Europa de Sud-Est, că nu va declasifica informațiile despre ajutorul acordat Kievului. VEZI AICI
„Aici este o chestiune care are o componentă militară, pentru că ajutorul pe care România sau alte state l-au dat Ucrainei a fost uneori ajutor în bani și alteori ajutor în echipamente. În momentul în care o țară dă niște echipamente, adică își ia din capacitățile sale de apărare niște echipamente și le mută în apărare, asta uneori e bine să rămână un secret militar”, a spus Nicușor Dan, la Kiev.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F07%2Fnicusor-dan-a-promulgat-legea-prin-care-instituie-anul-2026-drept-anul-sua-in-romania-proiectul-a-fost-initiat-de-aur3-scaled.jpg)
Nicușor Dan a promulgat legea prin care instituie anul 2026 drept Anul SUA în România. Proiectul a fost inițiat de AUR
Așa cum Gândul a scris, Polonia a făcut public ajutorul acordat Ucrainei, în timp ce Ungaria, Bulgaria, Cehia și Slovacia refuză să mai contribuie. Cu toate acestea, România rămâne singura țară din regiune care continuă să ofere sprijin necondiționat Ucrainei. Polonia, unul dintre principalii susținători militari europeni ai Ucrainei după invazia rusă, a declasificat ajutorul oferit, acum două săptămâni, invocând respectul pentru cetățeni. Ungaria, Cehia și Slovacia, practic tot grupul de la Vișegrad, pare să-și fi schimbat semnificativ strategia în relația cu Ucraina și refuză să-i mai dea bani pentru înarmare.
În schimb, la București, sumele oferite țării vecine continuă să fie învăluite în mister, deși s-a cerut public declasificarea documentelor.