Campania pentru alegerile prezidențiale din Franța din 2027 se confruntă deja cu suspiciuni privind tentative de influențare din exterior. Gabriel Attal, candidat la președinție și lider al partidului Renaissance, a depus o plângere după ce autoritățile franceze l-au informat despre presupuse operațiuni de ingerință digitală atribuite unor rețele rusești.
Plângerea vizează acuzații privind manipularea informațiilor și fabricarea unor materiale false care ar avea drept scop discreditarea lui Attal înaintea scrutinului prezidențial, potrivit Le Figaro.
Potrivit avocaților săi, Sacha Ghozlan și Lucas Veil, serviciile statului francez îl informaseră miercuri despre o primă operațiune de „interferență digitală externă” despre care există suspiciunea că ar proveni din Rusia.
Două zile mai târziu, vineri, fostul premier ar fi fost avertizat în legătură cu o „nouă operațiune de interferență”, desfășurată joi și atribuită „din nou rețelelor rusești”.
În urma acestor avertismente, Gabriel Attal a depus vineri seara o plângere la Paris pentru presupusă „interferență străină”, au transmis avocații săi pentru AFP.
Plângerea, consultată de AFP, denunță „acte de ingerință străină, manipulare a informațiilor, fabricarea de conținut fals, susceptibile să prejudicieze interesele fundamentale ale națiunii și integritatea viitoarelor alegeri prezidențiale”.
Potrivit avocaților, Attal a fost avertizat de Secretariatul General pentru Apărare și Securitate Națională (SGDSN) și, mai precis, de Viginum, serviciul francez însărcinat cu identificarea și combaterea interferențelor digitale străine.
„Clientul nostru a fost alertat de SGDSN (Secretariatul General pentru Apărare și Securitate Națională) și, mai precis, de serviciul Viginum, responsabil cu vigilența și protecția împotriva interferențelor digitale străine, cu privire la existența unor campanii de dezinformare care îl vizează”, au declarat Sacha Ghozlan și Lucas Veil, avocații lui Gabriel Attal.
Metodele descrise în plângere sunt elaborate și urmăresc să ofere informațiilor false aparența unor materiale jurnalistice autentice.
„Mai multe conturi de pe X, dintre care unele se dau drept instituții media franceze și internaționale, au difuzat reportaje video false, prime pagini false ale ziarelor, conținut care imită logo-urile și identitatea vizuală a instituțiilor media și îi atribuie lui și rudelor sale declarații, acțiuni și poziții publice false, menite să-l discrediteze în calitate de candidat”, au explicat avocații lui Attal.
Fostul premier francez avertizase public, cu o zi înainte de depunerea plângerii, asupra pericolului reprezentat de eventualele operațiuni de influență străină.
„Dacă nu facem nimic pentru a ne proteja, alegerile ar putea fi trucate”, a declarat Gabriel Attal, candidat la președinția Franței și lider al Renaissance, joi, la RTL.
Attal a acuzat atunci Rusia că încearcă „să fure” alegerile de la francezi.
Suspiciunile nu îl vizează exclusiv pe Gabriel Attal. În numai câteva zile, trei candidați declarați sau potențiali pentru alegerile prezidențiale din 2027 au fost țintele unor operațiuni de destabilizare atribuite unor rețele pro-ruse.
Édouard Philippe, liderul Horizons și fost premier al Franței, ar fi fost vizat prin informații false referitoare la starea sa de sănătate.
Raphaël Glucksmann, liderul Place Publique, a fost vizat prin intermediul partenerei sale, jurnalista Léa Salamé. În materialele respective, aceasta ar fi fost acuzată că a mituit instituții de presă pentru a favoriza candidatura partenerului său.
În cazul lui Gabriel Attal, una dintre narațiunile răspândite online îl prezenta ca fiind posibil bolnav de Parkinson.
Deși operațiunile au avut până acum o vizibilitate relativ redusă, potrivit unei surse din domeniul securității, ele sunt considerate primele campanii de acest tip care îi vizează direct pe candidații la președinția Franței de la începutul actualei perioade preelectorale.
În cazul campaniei care l-a vizat pe Raphaël Glucksmann a fost deja deschisă o anchetă judiciară.
Noile acuzații sporesc presiunea asupra autorităților franceze înaintea alegerilor prezidențiale din 2027, într-un context în care materialele generate sau manipulate digital pot imita tot mai convingător identitatea unor instituții de presă și pot transforma dezinformarea într-un instrument dificil de identificat pentru public.