Ștefan Popescu lansează teoria unui continent european care se rupe în bucăți de interese. „România nu e în nicio bucată!”

Invitat la emisiunea „Subiectul Zilei”, cu Răzvan Dumitrescu, analistul de politică externă Ștefan Popescu a susținut că Europa traversează o perioadă de fragmentare, în care statele își urmăresc tot mai mult propriile interese strategice. În opinia sa, această reconfigurare riscă să lase România fără un loc clar. Popescu și-a exprimat îngrijorarea că România ar putea ajunge printre țările afectate de eventualele reașezări geopolitice și a invocat declarațiile unui fost consilier prezidențial de la primele negocieri ruso-americane. Emisiunea poate fi urmărită live pe Facebook și YouTube.

„Săptămânal văd știri negative despre Germania. Există o neîncredere structurală, iar programele de înarmare au fost denunțate de partea germană, deci, încetul cu încetul, Europa se desface pe bucăți. (…) Consistența Europei va fi pe bucăți. Mie mi se pare că România nu prea e în nicio bucată, din păcate. Mi-e teamă să nu fim pe lista de ajustări. Un fost consilier prezidențial, după negocierile de la primele întâlniri ruso-americane din 12 februarie, a spus că România se afla într-un meniu, într-o listă de revendicări ale Federației Ruse, mă rog, strategic vreau să spun”, a declarat analistul de politică externă pentru „Subiectul Zilei” cu Răzvan Dumitrescu.

ULTIMA ORĂNicușor Dan s-a întâlnit la Dublin cu cancelarul german Friedrich Merz. Care au fost temele de discuție

18:45

EXCLUSIVGândul prezintă Best Of „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”. Vineri, 13 noiembrie, de la ora 20.30

18:39

Vladimir Putin ar putea testa unitatea Alianței toamna aceasta

Potrivit unei evaluări a serviciilor de informații din SUA, Vladimir Putin ar putea lansa un atac limitat asupra unui stat membru NATO în perioada cuprinsă între toamna acestui an și 2029. Rapoartele, publicate de Wall Street Journal, marchează o schimbare majoră de perspectivă a serviciilor secrete americane, care considerau anterior că Rusia nu va risca o confruntare cu Alianța Nord-Atlantică cât timp este blocată în războiul din Ucraina.

Președintele rus se confruntă cu o presiune tot mai mare acasă pentru a livra o victorie militară clară. În acest moment, frontul războiului este unul aproape static, iar trupele ruse înregistrează câștiguri teritoriale minore în Ucraina, care sunt plătite cu prețul unor pierderi umane uriașe. În tot acest timp, dronele ucrainene provoacă daune majore armatei, industriei petroliere și altor obiective militare și civile din interiorul Rusiei.

În aceste condiții, un atac asupra NATO ar avea ca obiectiv principal scindarea și fragmentarea alianței militare. Analiștii estimează că Moscova vrea să verifice dacă aliații occidentali vor activa cu adevărat Articolul 5 în cazul unui incident de intensitate redusă. Scenariile luate în calcul includ:

• atacuri cibernetice masive prin blocarea infrastructurii critice a unei țări de pe flancul estic;
• trimiterea de grupuri armate fără însemne oficiale pentru a ocupa temporar mici porțiuni din teritoriu;
• o incursiune militară la scară mică la granița estică a NATO. Deși posibilitatea acestui scenariu extrem este scăzută la acest moment, aceasta crește pe măsură ce timpul trece;
• operațiuni sub steag fals, unde Rusia ar putea trimite drone de fabricație ucraineană pentru sabotaje în statele baltice sau Polonia, dând vina pe Kiev.

Ștefan Popescu: Reducerea prezenței militare americane pune presiune pe România să-și consolideze apărarea la Marea Neagră

În luna mai, Statele Unite și-au informat aliații din NATO că vor reduce o parte dintre capacitățile militare puse la dispoziția Alianței, iar europenii și Canada vor trebui să compenseze prin suplimentarea numărului de avioane, drone și nave.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat pe 20 mai că reducerea treptată a trupelor americane din Europa se va face „într-un mod structurat” și nu va afecta planurile de apărare ale Alianței. Rutte a precizat că discuțiile privind contribuția SUA la NATO în cazul unei crize au început cu mai bine de un an în urmă și că ajustarea este legată de creșterea contribuțiilor de apărare ale aliaților europeni și Canadei, potrivit Reuters.

Într-o analiză pentru Gândul, analistul de politică externă Ștefan Popescu a susținut că măsura nu reprezintă doar o redistribuire a capacităților militare, ci indică o schimbare a priorităților strategice ale Statelor Unite. Potrivit acestuia, Washingtonul își concentrează tot mai mult atenția asupra Chinei, Pacificului și altor regiuni, în timp ce pentru Europa principalele preocupări de securitate rămân Rusia, războiul din Ucraina și flancul estic.

Ștefan Popescu a atras atenția că această schimbare are implicații directe pentru România, în special în ceea ce privește securitatea Mării Negre, protejarea infrastructurii strategice și menținerea coridoarelor logistice către Ucraina și Republica Moldova. Analistul a subliniat că reducerea unor capacități americane pune o presiune mai mare asupra statelor europene pentru a-și consolida propriile mijloace de apărare.