Sfântul Dumitru 2026 | Ce se dă de pomană de Sfântul Dumitru. Lista alimentelor permise pentru sărbătoarea din 26 octombrie

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, cunoscut popular ca Sfântul Dumitru, este prăznuit luni, 26 octombrie.

Sărbătoarea îi adună pe credincioși la biserică pentru rugăciune și aceștia au ocazia să dea de pomană celor nevoiași.

 Loading ...

Părintele Gabriel Cazacu, de la Mănăstirea Cașin din Capitală, a transmis pentru Digi24.ro, ce alimente pot fi date împărțeală și ce semnifică acest gest tradițional.

ACTUALITATE Luca Niculescu se întâlnește luni cu guvernatorul BNR Mugur Isărescu. A doua întâlnire a premierului, cu reprezentanții mediului de afaceri

19:47

SĂNĂTATE Rogobete, control la Institutul de Psihiatrie Socola, după informațiile despre un pavilion infestat cu ploșnițe. Ce a decis ministrul Sănătății

19:47

Ce se dă de pomană de Sfântul Dumitru

De Sfântul Dumitru, credincioșii pot merge la biserică pentru a aprinde o lumânare și a se ruga pentru cei adormiți. În amintirea acestora, pot oferi persoanelor nevoiașe pachete cu alimente de toamnă, fructe de sezon precum mere, pere, prune, struguri, nuci, dar și pâine sau colaci. Pot fi împărțite și preparate calde, precum orez cu legume, sarmale ori mâncare de cartofi, precum și plăcintă cu mere sau dovleac, în funcție de posibilitățile fiecărei familii.

Dacă este posibil, în zi de sărbătoare este potrivit să mergem și la mormintele celor care se odihnesc veșnic, să le transmitem prețuirea și iubirea noastră.”, a explicat părintele Cazacu.

Sfântul Dumitru – tradiții și obiceiuri. Ce nu este bine să faci niciodată în ziua de 26 octombrie

În tradiția populară, Sfântul Dumitru este cel care aduce începutului iernii, începând cu 26 octombrie, gerul începe să apară, iar frunzele copacilor să cadă. Se crede că, dacă în această zi este lună plină și senin, ne așteaptă o iarnă blândă, dar dacă nu este lună și nici cerul nu este senin, atunci va fi o iarnă grea.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Dumitru

În noaptea de 25 octombrie, în zona rurală se ține “Focul lui Samedru”, un obicei care îi face pe săteni să aprindă focuri pe dealuri, la distanță unul de altul. Tinerii și copiii sar peste aceste flăcări, dar aceste sărituri au o semnificație aparte. Copiii sar peste foc pentru sănătate, iar tinerii pentru a avea noroc să se căsătorească. Tradiția spune că cei care sar peste acest foc sacru vor fi sănătoși tot anul, reușind să stea departe de boli și de necazuri. După ce aceste focuri de pe dealuri se sting, localnicii adună cenușa și o folosesc în gospodării pentru că se pare că ar avea rol de îngrășământ.

În ziua de Sfântul Dumitru, nu trebuie folosit pieptănul pentru nu atrage necazurile, iar cei care vor respecta cu sfințenie această zi sfântă, vor fi feriți de boli tot anul.

În Dobrogea există “datina Saiegiilor”, conform căreia tinerii merg din casă în casă, cântând din fluiere și cavale, și primesc bani de la săteni. De asemenea, în unele zone, în Bucovina spre exemplu, gospodinele trebuie să semene usturoiul până de Sfântul Dumitru. Altfel, vor avea parte de pagubă.

O altă tradiție spune că ciobanii trebuie să fie atenți la cum dorm oile. Dacă prima care se va trezi va fi o oaie albă și aceasta va pleca în jos, iarna va fi geroasă, dar dacă se va trezi prima dată o oaie neagră și va pleca în sus, iarna va fi blândă.

Cine a fost Sfântul Dumitru

Sfântul Dimitrie s-a născut în cetatea Solun, oraşul Salonic de astăzi, şi provine dintr-o familie nobilă, fiind fiul guvernatorului acestei cetăţi. Părinţii l-au botezat în taină şi l-au crescut în credinţa creştină, pe ascuns, de teama marilor prigoniri pornite de împăraţii păgâni împotriva creştinilor.

Cu educaţia părinţilor şi harul primit de la Dumnezeu, Dimitrie a propovăduit credinţa, i-a ajutat pe oameni, iar la moartea părinţilor săi şi-a împărţit averea săracilor, a oferit adăpost orfanilor şi văduvelor.

Faptele sale au ajuns la urechile împăratului Maximian, care a ordonat schingiuirea şi aruncarea lui într-o temniţă adâncă şi întunecoasă unde, după alte fapte bune şi binecuvântări a fost străpuns de suliţele soldaţilor la 26 octombrie, anul 303.

După 10 ani (în 313), când cultul creştin a fost proclamat religie de stat de către împăratul Constantin cel Mare, pe mormântul Sfântului Dimitrie, creştinii au înălţat o biserică în care Sfântul a făcut multe minuni, ajutând şi vindecând pe cei care veneau să se roage.

Biserica Sfântul Dimitrie din Tesalonic adăposteşte moaştele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, care este şi ocrotitorul oraşului. Aceasta se află pe lista monumentelor din Patrimoniul mondial UNESCO, din anul 1988.

Foto caracter ilustrativ