China construiește o uriașă insulă plutitoare, rezistentă la taifunuri. Când va fi gata și în ce scop a fost proiectată

China construiește o „insulă plutitoare” uriașă, descrisă drept „prima platformă de cercetare științifică marină de dimensiuni ultra-mari din lume”, potrivit presei de stat chineze, citată de Newsweek.

Platforma va fi operată de Universitatea Jiao Tong din Shanghai, fiind proiectată și construită de Shanghai Waigaoqiao Shipbuilding, o filială a China State Shipbuilding Corporation (CSSC), cel mai mare grup de construcții navale din lume, conform CGTN, canalul de știri de stat al rețelei China Global Television Network.

Clădiri și structuri de pe o insulă artificială construită de China în reciful Cuarteron din Insulele Spratly din Marea Chinei de Sud, fotografiată în octombrie 2022 | Foto: X.com

IMPRESIONANTRomânia, pe podiumul mondial al roboticii. Studenții de la Politehnica București au cucerit competițiile internaționale din Europa și Asia

07:20

ACTUALITATE7 Noiembrie, calendarul zilei: Este prezentată prima baterie electrică. Trupele române ocupă Rahova. Primul Trabant iese de pe linia de asamblare

07:15

În luna septembrie 2026, Shanghai Waigaoqiao Shipbuilding a câștigat o licitație pentru construcția acestei platforme, o premieră mondială, cu o ofertă de 2,76 miliarde de yuani (peste 413 milioane de dolari), a spus universitatea într-un comunicat publicat luna trecută.

Platforma va fi „prima insulă artificială plutitoare din lume destinată cercetării științifice în largul mării, pe termen lung și în orice condiții meteorologice”, a transmis CGTN, fiind concepută pentru a rezista la fenomene meteorologice extreme.

„Insula plutitoare offshore” va fi construită astfel încât să ofere o „rezistență extremă la taifunuri, o capacitate de staționare pe termen foarte lung și o capacitate de susținere a unor sarcini extrem de mari”, potrivit universității.

Platforma are un design „semisubmersibil cu carenă dublă”, un deplasament maxim de aproximativ 74.000 de tone și o capacitate de 238 de persoane. De asemenea, este capabilă să „opereze în condiții de mare de gradul 7” și este „suficient de sigură pentru a rezista la taifunuri de gradul 17”, a precizat universitatea.

Usha Haley, expertă pe problemele Chinei a declarat pentru sursa citată că ingineria din spatele acestui proiect este „mai puțin inedită decât sugerează eticheta de «insulă»”. Cu toate acestea, „amploarea, rezistența și misiunea sunt elemente noi”.

Expertul a explicat: „Designul semisubmersibil cu două corpuri provine din industria petrolului și gazelor offshore, care operează platforme de asemenea dimensiuni de decenii întregi”.

Haley a subliniat că o platformă autopropulsată, capabilă să rămână staționară timp de aproximativ patru luni, cu până la 238 de persoane la bord, să coboare echipamente grele prin intermediul unei deschideri în corpul navei („moon pool”) până la o adâncime de circa 6.000 de metri și să servească drept bază de testare pentru exploatarea minieră de mare adâncime și pentru echipamentele energetice offshore, „nu a mai fost realizată niciodată până acum”, adăugând că „acest lucru se înscrie într-un tipar pe care l-am documentat în cercetările noastre”.

Construcția platformei este preconizată să înceapă în 2028, potrivit CGTN, în timp ce finalizarea și predarea completă a acesteia sunt așteptate până în iunie 2030, a precizat universitatea.

Semnificația insulei

Potrivit profesoarei Haley, „capitalismul de stat al Chinei favorizează anvergura și tehnologiile consacrate în detrimentul inovațiilor de avangardă și tratează capitalul ca pe un instrument de politică”.

„China este cel mai mare consumator de energie din lume și a importat aproximativ jumătate din necesarul său de gaze naturale. Un poligon de testare în larg, destinat echipamentelor pentru minerit și energie offshore, asigură securitatea resurselor”.

Profesoara a menționat că cea mai recentă platformă de tip „insulă plutitoare” reprezintă un proiect major de infrastructură științifică, inclus în cel de-al 14-lea Plan Cincinal al țării. Planul reprezintă „același sistem de obiective de planificare, conducere numită de partid și finanțare prin bănci de stat care a stat la baza companiilor petroliere de stat analizate în cercetarea noastră”.

Riscurile și impactul

„Riscul este mai subtil decât spionajul”, a spus Haley. „În sectorul gazelor de șist, am constatat că, prin intermediul capitalului de stat chinez, s-a creat un mediu care a orientat direcția dezvoltării”, iar după 2009, activitatea de brevetare s-a concentrat pe „problemele specifice geologiei din Sichuan, formațiuni de mare adâncime, uscate și puternic fragmentate de falii”. Profesoara a subliniat că SUA și-au menținut avansul doar în categoriile relevante pentru zăcămintele mature din America.

„Numim acest fenomen «atracție exercitată de capitalismul de stat»”, a explicat Haley. „O platformă care devine un pol de testare la scară largăm un fel de «teren de încercare în larg» la nivel global, exercită o astfel de forță de atracție. Cine proiectează echipamente pentru a le testa acolo, o face ținând cont de condițiile și prioritățile stabilite de China.”

Ea a mai declarat: „Insula plutitoare este echivalentul creării unei platforme de testare pe propriul teritoriu. Aspectele urmărite sunt: ​​cine primește acces, în ce condiții și cum sunt gestionate datele referitoare la fundul mării și la coloana de apă, date care, prin natura lor, au o dublă utilizare”.

Profesoara a concluzionat: „China și-a asigurat un loc la gura sondei americane și a învățat observând. Insula plutitoare reprezintă următoarea etapă. China nu mai are nevoie să plătească pentru accesul la platforma de testare a altcuiva. Ea își construiește propria platformă de testare și invită lumea întreagă să conceapă soluții adaptate condițiilor sale specifice”.