Medicii din rural vor avea probleme cu e-prescripția, unele localități nici măcar nu au curent

Peste o treime dintre cei 12.000 de medici de familie lucrează în rural și ar putea avea probleme cu implementarea rețetei electronice, pentru că, la prescrierea medicamentelor în acest sistem, este nevoie de internet cu bandă largă, însă localități nu sunt nici măcar electrificate, potrivit Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF).

„Dintre cei aproape 12.000 de medici de familie din România, 3.800 au cabinetele în mediul rural și ar putea reprezenta una dintre problemele implementării coerente a e-prescripției în România, în condițiile în care, pentru prescrierea medicamentelor în acest sistem, este nevoie de internet de bandă largă, iar unele localități rurale din România nu sunt nici măcar electrificate, a declarat, vineri, secretarul SNMF, Sandra Adalgiza Alexiu.

REACȚIE Cu ce partide plănuiește AUR să negocieze dacă Guvernul Mureșan pică

17:00

TENSIUNI Germania strânge lațul în jurul rețelei lui Putin. Diplomații și oamenii de afaceri ruși vor fi monitorizați mai strict de serviciile germane

16:50

Potrivit Sandrei Alexiu, rețeta electronică le aduce medicilor de familie cheltuieli suplimentare legate de abonamentul de internet și de achiziționarea unei imprimante cu laser și a consumabilelor necesare printării fidele a codului de puncte specific noilor prescripții.

„Investițiile necesare s-ar putea ridica la peste 500 de lei, sumă care nu se știe încă din ce fond va fi suportată”, a mai spus medicul Alexiu, la conferința „e-Health Congress 2012, e-Prescription și cardul național de sănătate: instrumentele secolului XXI”.

Secretarul SNMF a adăugat că bonusurile promise medicilor pentru utilizarea prescripției electronice sunt niște false stimulente, reprezentând, de fapt, realocări de fonduri, în condițiile în care sursa lor este tot Fondul Național Unic al Asistenței de Sănătate (FNUASS) din care sunt finanțate serviciile de asistență medicală primară. „Dacă medicii de familie nu se conformează utilizării rețetei electronice, sunt sancționați cu un avertisment în prima lună, urmat de reducerea cu 10 la sută a bonificației lunare de100 de lei și de plata rețetelor eliberate din buzunarul propriu. Pe de altă parte, penalitățile suportate de CNAS dacă sistemul nu funcționează sunt inexistente. Ar trebui mers pe ideea de stimulent pentru implementarea acestui proiect pentru că sancțiunile sfidează bunul-simț. Când s-a introdus acest sistem în Statele Unite, medicii au aderat treptat, iar penalizările, deși existente, se ridicau la valoarea de 1,5% din plata medicilor”, a mai spus dr. Alexiu.

Sandra Alexiu a subliniat că este de acord cu implementarea rețetei electronice, însă în condițiile în care stimulentele vor fi acordate din alte fonduri decât din banii alocați pentru asistența primară, sancțiunile vor fi reevaluate și va exista un dialog normal între instituții.

Directorul general al al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr. Dorin Ionescu, a spus, la același eveniment, că medicii din rural vor putea recurge la raportarea offline și că există, în prezent, o preocupare a Guvernului pentru aducerea internetului broadband la nivelul tuturor primăriilor. „Dezvoltarea instrumentelor de lucru informatice nu vine cu cheltuieli suplimentare, ci reprezintă o reorganizare a serviciilor oferite în prezent și o structurare a lor. Se va putea face managementul integrat al diverselor boli cronice cu impact mare – de exemplu, diabetul zaharat, insuficiența cardiacă sau bolile respiratorii cronice. Platforma informatică va crea cadrul pentru reducerea spitalizării și transferarea îngrijirilor în ambulatoriu și va reconceptualiza activitatea medicului
de familie”, a mai precizat Dorin Ionescu.

Subliniind avantajele potențiale ale prescripției electronice, Adrian Pană, consultant pentru politici de sănătate, a menționat rezultatele unui studiu făcut în zona de vest a României, conform căruia 30 la sută dintre rețete aveau prescrieri cu un grad de incompatibilitate ridicat, între medicamente sau dozele prescrise fiind unele de trei ori mai mari decât limitele admise.

„Teoretic, rețeta electronică ar putea ghida medicul în prescriere”, a concluzionat Pană.

Tot în ceea ce privește prescripția electronică, președintele Patronatului Farmaciștilor din România, Ioana Cacovean, a subliniat că există o serie de probleme legate de siguranța pacientului și de libertatea de alegere a farmaciei, de gestionare eficientă a Fondului de Sănătate, de transparentizare a prescrierii și de investițiile ridicate necesare pe termen scurt, care vor deveni inutile după introducerea cardului de sănătate.

Rețeta electronică va deveni funcțională de la 1 iulie, iar până la finalul anului va funcționa concomitent cu formularele actuale de hârtie. Cardul electronic al pacientului va fi introdus în noiembrie, iar distribuirea lui va avea o frecvență de un milion de bucăți pe lună.

Întregul sistem electronic a costat aproximativ nouă milioane de euro și a fost finanțat din fonduri europene nerambursabile.