10 diete care pot încetini îmbătrânirea biologică. Ce au descoperit cercetătorii după ce au analizat peste 7.500 de persoane

Știm cu toții că o alimentație sănătoasă ne aduce beneficii multiple, iar un nou studiu, publicat în „Nature Communications”, evidențiază 10 regimuri alimentare asociate cu o îmbătrânire biologică mai lentă în cazul persoanelor care le-au urmat.

Îmbătrânirea biologică reprezintă ritmul în care corpul nostru se degradează. Acest proces nu coincide neapărat cu vârsta cronologică (numărul de ani trăiți). O îmbătrânire mai rapidă tinde să scurteze durata de viață și să ducă la mai multe probleme de sănătate la o vârstă înaintată.

În acest studiu recent, cercetători coordonați de o echipă de la Centrul German pentru Boli Neurodegenerative (DZNE) au analizat datele a 6.470 de participanți cu vârsta de cel puțin 30 de ani. Aceștia au comparat scorurile obținute de participanți pe baza a 10 seturi de recomandări alimentare cu anumiți biomarkeri din sânge care indică vârsta biologică, potrivit Science Alert.

În general, indiferent de regimul alimentar analizat, o alimentație mai sănătoasă a fost asociată cu o îmbătrânire biologică mai lentă. „Efectele nu sunt uriașe, dar sunt măsurabile și relevante pentru prevenție”, afirmă epidemiologul Monique Breteler, de la DZNE. „Prin încetinirea procesului de îmbătrânire, se poate reduce riscul apariției unor boli asociate cu înaintarea în vârstă, precum demența sau afecțiunile cardiovasculare.”

„Conform datelor noastre, diverse tipare alimentare sunt asociate cu o îmbătrânire mai lentă – unele într-o măsură mai mare, altele într-o măsură mai mică. Aceasta este o constatare încurajatoare, deoarece permite adaptarea unei alimentații sănătoase în funcție de preferințele personale și culturale, de buget și de gusturile fiecăruia.”

Cele 10 diete asociate cu o îmbătrânire mai lentă

Dietele selectate de cercetători erau deja consacrate ca recomandări nutriționale. Printre acestea se numără dieta mediteraneană, dieta nordică, dieta DASH (concepută pentru a combate hipertensiunea arterială) și dieta MIND (o combinație între dieta mediteraneană și DASH, menită să susțină sănătatea creierului).

Au fost luate în considerare, de asemenea, Indicele Alternativ de Alimentație Sănătoasă (AHEI-2010), Indicele Dietei Bazate pe Alimente de Origine Vegetală (PDI), Indicele Dietei Sănătoase Bazate pe Alimente de Origine Vegetală (hPDI) și dieta EAT-Lancet. Ultimele două, Indicele Dietei Nesănătoase Bazate pe Alimente de Origine Vegetală (uPDI) și Indicele Inflamator Alimentar (DII), măsoară, de fapt, o alimentație nesănătoasă (cum ar fi consumul de băuturi îndulcite și dulciuri). În cazul acestor diete, scorurile mai mici (adică o aderență mai scăzută la ele) au fost asociate cu o îmbătrânire mai lentă.

În ceea ce privește biomarkerii îmbătrânirii, cercetătorii au analizat tiparele de metilare a ADN-ului – mai exact, modificările unor markeri chimici despre care se știe că se schimbă odată cu vârsta biologică. „Am aplicat trei abordări diferite, așa-numitele ceasuri epigenetice, pentru a evalua îmbătrânirea biologică pe baza metilării ADN-ului”, explică epidemiologul Juliana Tavares, de la DZNE.

„În acest scop, am utilizat o tehnologie de ultimă generație, care ne-a permis să analizăm aproximativ 850.000 de situsuri în ADN. Aceasta reprezintă o cifră de aproximativ două ori mai mare decât în ​​majoritatea studiilor anterioare.”

Ce diferențe există între dieta DASH și dieta MIND

Este demn de remarcat faptul că aproape niciunul dintre participanți nu a obținut scoruri ridicate de sănătate pentru toate seturile de recomandări alimentare. Se pare că este suficient să adopți doar una dintre aceste diete pentru a reduce riscul ca vârsta ta biologică să depășească vârsta cronologică.

Deși au existat unele diferențe în ceea ce privește aspectele îmbătrânirii biologice influențate de fiecare dietă – de exemplu, dieta DASH a avut un impact asupra sănătății inimii, în timp ce dieta MIND a influențat funcțiile cognitive și memoria – s-a observat, de asemenea, o suprapunere semnificativă.

„Peste 70% dintre căile biologice afectate au fost comune tuturor dietelor”, afirmă Tavares. „Acestea includ structura celulară, semnalizarea celulară și metabolismul – procese esențiale în îmbătrânire și în apariția bolilor cronice.”

Rezultatele studiului au fost verificate pe un eșantion separat, format din 1.034 de persoane, analizate prin aceeași metodă ca și primul grup. În linii mari, au reieșit aceleași asocieri: o alimentație mai sănătoasă a fost asociată cu o îmbătrânire biologică mai lentă.

Cu toate acestea, cercetarea nu demonstrează o relație directă de cauză-efect, ci doar o legătură semnificativă. Datele colectate reprezintă o „fotografie” a unui moment dat, iar studii ulterioare ar putea analiza modul în care schimbările în alimentație, survenite pe o perioadă mai lungă de timp, influențează metilarea ADN-ului.

„Nu este nevoie de o dietă perfectă – acesta ar putea fi mesajul cel mai practic în acest context. Totuși, privind spre viitor, mecanismele specifice legate de alimentație deschid calea unor cercetări ulterioare privind intervențiile nutriționale țintite”, afirmă Tavares.