A treia cerere de SUSPENDARE a președintelui Iohannis, discutată marți în Parlament

Parlamentul se reunește marți, de la ora 10.00, pentru a discuta solicitarea de suspendare a președintelui Klaus Iohannis, au decis Birourile Permanente reunite ale Camerei Deputaților și Senatului.

Președintele Senatului, Ilie Bolojan, care a făcut acest anunț, a precizat să există două posibilități, documentul să fie trimis Curții Constituționale pentru un punct vedere sau să formeze o comisie de anchetă.

ȘTIREA INIȚIALĂ

Cererea de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis intră, luni, pentru a treia oară în şedinţa Birourilor reunite ale Parlamentului. După ce solicitarea Opoziţiei a fost respinsă de două ori, din motive procedurale, partidele din opoziție POT, AUR, SOS şi USR au strâns 178 de semnături. Partidele semnatare nu încă numărul de voturi necesar pentru a trece o astfel de solicitare, în plenul reunit, fiind necesare 233 de voturi, iar la acest moment existând doar 215 voturi în cele două Camere.

POT, AUR, SOS şi USR au redepus, miercuri seară, la Parlament, cererea de suspendare a preşedintelui Klaus Iohannis, cu ajutorul semnăturilor de la USR. Solicitarea este însoţită de 178 de semnături ale unor parlamentari de la POT, AUR, SOS şi USR. În aceeaşi zi, într-o şedinţă de BPR, a doua cerere a Opoziţiei fusese respinsă, din motive procedurale, transmite News.ro.

EXTERNE Un bacșiș de 200 de dolari de la patru turiști a înfuriat o chelneriță: „Din cauza asta îmi urăsc jobul”

19:32

VIDEO Melania Trump le-a citit povești unor copii de la un spital din Washington. Ce mesaj le-a transmis din partea președintelui Donald Trump

19:19

Doi parlamentari care au plecat din S.O.S România, Alexandrin Moiseev şi Ştefan Alexandru Băişanu, şi-au retras semnăturile de pe solicitarea de suspendare.

Ce prevede Articolul 95 din Contituţie despre suspendarea președintelui

Suspendarea din funcţie, prevede că în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută. Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui. Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.

Condiții pentru ca solicitarea să treacă de votul comun al Parlamentului

Pentru a trecere de votul comun al Parlamentului, solicitarea de suspendare a preşedintelui trebuie să întrunească majoritarea voturilor deputaţilor şi senatorilor, adică 233 de voturi în favoarea cererii de suspendare. PSD, PNL, UDMR şi minorităţile au în Camera Deputaţilor 174 de parlamentari şi 68 la Senat, în total 242 de voturi împotriva suspendării preşedintelui. AUR, SOS, POT şi USR au în Camera Deputaţilor 151 de parlamentari care ar vota suspendarea preşedintelui iar la Senat, 64 de parlamentari, în total 215 voturi în favorarea suspendării şefului statului.

Mai sunt doi parlamentari neafiliaţi la Senat şi 5 la Camera Deputaţilor, în total 7, aceştia fiind parlamentari care au părăsit S.O.S România. Potrivit calculelor politice, Opoziţia nu are şanse să treacă, la un vot în plenul reunit, cererea de suspendare. Preşedintele Senatului Ilie Bolojan, declara recent că demersurile făcute în Parlament pentru suspendarea din funcţie a preşedintelui Klaus Iohannis sunt unele cu caracter strict politic, prin care partidele care le susţin încearcă să acumuleze capital electoral criticându-l pe preşedinte care, după un deceniu de mandat, are o popularitate scăzută.

Bolojan atrăgea atenţia că, din punct de vedere instituţional şi al calendarului electoral, o suspendare a şefului statului ar deregla calendarul alegerilor prezidenţiale din luna mai ceea ce ar duce la situaţie de „nonsens instituţional”.

”Dacă acel referendum ar trece, gândiţi-vă că, practic, ar trebui organizate alegeri prezidenţiale ca un efect al trecerii referendumului după data stabilită în calendarul electoral, deci după data de 4 mai şi de 18 mai. Prin urmare, este un nonsens instituţional şi aici nu se pune problema să aperi un om, pe domnul Iohannis, nu se pune această problemă. Dar cred că dacă gândeşti instituţional îţi dai seama că este un nonsens şi, pur şi simplu, dacă aperi, aperi o stabilitate instituţională a ţării noastre”, afirma preşedintele Senatului.

Citește și:

Crin Antonescu susține că Iohannis și-ar putea anunța luni RETRAGEREA din funcția de președinte al României

Ilie Bolojan: „Dacă trece cererea, am avea un referendum de DEMITERE care s-ar organiza în perioada alegerilor prezidențiale din mai”

Suspendarea lui Klaus Iohannis, DISCUTATĂ în coaliție. În Parlament se discută a treia cerere de încheiere a mandatului