USR se delimitează parțial de postarea lui Claudiu Năsui: „Cercetarea merită respect – bani pentru performanță, nu pentru sinecuri”

În replică la postarea lui Claudiu Năsui, în care propune reducerea cheltuielilor bugetare de la 178 de institute de cercetare, USR a venit marți cu un punct de vedere prin care „susține cu fermitate dezvoltarea cercetării și inovării în România, ca piloni esențiali pentru o economie durabilă, competitivă și conectată la agenda europeană”.

„Într-un context în care cercetarea românească rămâne subfinanțată (cu un buget de doar 0,17% din PIB), USR consideră că este urgent necesară o reformă profundă, centrată pe calitate, responsabilitate și transparență”, adaugă USR.

Ștefan Pălărie susține că „cercetarea românească nu trebuie să mai fie Cenușăreasa politicilor publice, dar nici refugiul sinecurilor”.

„Susținem cu toată convingerea cercetătorii onești, care își fac treaba în ciuda birocrației și subfinanțării. Ei trebuie susținuți și încurajați. În același timp, nu putem ignora semnalele care au venit de-a lungul anilor și care spun că unele institute folosesc fonduri publice fără responsabilitate, iar cercetarea este pe locul al doilea. Este timpul atât pentru o evaluare clară și o alocare a resurselor publice în funcție de performanță, cât și pentru o exploatare inteligentă a oportunităților oferite de prioritățile europene și de nevoile industriei de apărare”, afirmă liderul senatorilor USR.

SPORT FCSB – Dinamo 0-0 | Gigi Becali: „Mingea doar la ei! Noi ne-am apărat bine”

00:41

EXTERNE Pentagonul a cerut Europei să preia până în 2027 majoritatea capabilităților NATO, altfel SUA ar putea ieși din unele mecanisme de coordonare

00:03

Propunerile USR privind cercetarea

⁠USR propune evaluarea obiectivă a institutelor de cercetare (INCD-uri).

•⁠ USR susține în continuare procesul prevăzut prin Legea 25/2023 de integrare voluntară – parte din reformele asumate prin PNRR – fie prin asocieri în consorții, fie prin fuziuni, fie prin trecerea în coordonarea instituțiilor de învățământ superior de stat.
•⁠ Evaluarea trebuie să identifice institutele performante și pe cele care nu justifică finanțarea publică.
•⁠ Finanțarea ulterioară trebuie să fie condiționată de rezultate clare, nu distribuită uniform.
•⁠ Bugetare multianuală pentru institutele evaluate pozitiv.
•⁠ Alocări transparente și echitabile pentru granturi de cercetare, cu reducerea birocrației și respectarea calendarului competițiilor.
•⁠ Realocarea fondurilor iresponsabil cheltuite (inclusiv sporuri excesive) către competiții interne pentru proiecte relevante.

„Pentru ca cercetarea să fie tratată cu respect, este vitală combaterea sinecurilor și abuzurilor. USR nu va tolera folosirea INCD-urilor pe post de «refugii politice». Solicităm plafonarea legală a sporurilor salariale disproporționate și eliminarea mecanismelor prin care unii directori își acordă singuri beneficii. Sinecurile nu sunt știință. Ele subminează încrederea în cercetători și afectează accesul la fonduri pentru cei merituoși”, mai arată comunicatul transmis de USR.

USR solicită și alinierea la temele europene și noi surse de finanțare:

•⁠ Cercetarea din România trebuie corelată cu misiunile Horizon Europe și cu temele majore ale tranziției verzi, digitale și de securitate.
•⁠ România trebuie să acceseze fondurile disponibile prin programul strategic Readiness 2030 pentru cercetare în domeniul apărării.
•⁠ Susținem implicarea cercetării românești în ecosisteme internaționale, prin parteneriate și reforme legislative adecvate.

Ștefan Pălărie: „E nevoie de echilibru între respectul pentru cercetare și răspunderea pentru banul public”

„E nevoie de echilibru între respectul pentru cercetare și răspunderea pentru banul public. Cercetarea și educația trebuie să fie tratate ca investiții strategice, nu ca domenii sacrificabile. Dar investițiile publice trebuie făcute în mod responsabil, pe bază de evaluări obiective, nu din inerție administrativă sau criterii politice.”

Pălărie adaugă că „USR va sprijini mereu cercetătorii care fac performanță”.

„Dar nu vom accepta abuzuri mascate în hârtii științifice. Cine vrea bani publici trebuie să-și demonstreze relevanța, utilitatea și integritatea profesională”, conchide liderul senatorilor USR.

Săptămâna aceasta, reprezentanți ai institutelor de cercetare vor fi invitați pentru o ședință specială de consultare de către Grupul de lucru Educație și Cercetare, format din deputații Corina Atanasiu, Ciprian Rigman, Vlad Șendroiu și din senatorii Irineu Darău, Adelina Dobra, Cătălin Mîndru, Ștefan Pălărie, precum și specialiști precum Silvia Dinică și Liviu Popescu.

Claudiu Năsui a pus gând rău institutelor de cercetare

Claudiu Năsui a postat luni, 2 iunie, pe pagina sa de Facebook o listă cu 178 de institute, centre și stațiuni de cercetare și propune ca reducerea cheltuielilor bugetare să înceapă din aceste institute.

Respectiv, Năsui spune că „cele mai mari salarii din statul român sunt în aceste institute”, iar „scopul lor nu este cercetarea, ci salarizarea și oferirea de posturi de conducere care vin cu un set mare de privilegii și beneficii”.

„România are un număr imens de agenții. În fiecare an se mai înființează altele noi. Dar nu dispar niciodată. De ce? Pentru că sunt făcute doar pentru a salariza politicieni, foști politicieni și tot felul oameni conectați la politicieni”, susține fostul ministru al Economiei în guvernul Cîțu.

Ce spun datele despre finanțarea cercetării din România?

Fundația Friedrich Ebert Stiftung  (FES) a realizat, în martie 2025, o situație a finanțării cercetării din România, folosind date EUROSTAT. Iată ce a descoperit:

„Cu un buget anual de doar 0,38% din PIB alocat cheltuielilor cu cercetarea științifică, România se afla în anul 2023 la coada clasamentului statelor europene, se arată în cel mai recent infografic publicat de Monitorul Social.

Bugetul României pentru finanțarea activităților de cercetare-dezvoltare a scăzut gradual din 2021 (0,41% din PIB) și 2022 (0,35% din PIB), ajungând în 2023 la o alocare bugetară de doar 0,38%. România este depășită de toate țările din Europa Centrală și de Est: Bulgaria (0,58%), Ungaria (0,63%), Slovacia (0,76%), Slovenia (1,35%), Lituania (1,01%) și se află la distanțe considerabile față de țările din Europa de Vest: Germania (2,18%), Danemarca (1,86%), Olanda (1,85%), Finlanda (1,54%) sau Suedia (1,46%). Cheltuielile cu activitățile de cercetare-dezvoltare sunt analizate din perspectiva alocării guvernamentale, calculate ca procent din PIB.

În ceea ce privește situația cercetătorilor care activează atât în instituțiile publice de cercetare-dezvoltare și învățământ superior din România, cât și în sectorul privat, conform datelor, în 2022 se regăseau doar 29.837 de cercetători, din care 16.078 de bărbați și 13.759 de femei. Pentru a analiza mai departe ocuparea în sectorul cercetare-dezvoltare, un indicator important utilizat de EUROSTAT este rata ocupării pentru acest sector de activitate, calculată ca procent din total ocupării pentru fiecare țară membră UE. Cercetătorii reprezintă acea categorie profesională de angajați care sunt implicați în activități care privesc crearea de cunoaștere științifică prin intermediul dezvoltării de concepte noi, teorii, modele de analiză sau metode și tehnici de analiză și cercetare.

În pofida creșterii numărului total de cercetători în Uniunea Europeană, datele arată că România rămâne în urmă, cu cea mai mică ocupare în sectorul cercetării-dezvoltării din cadrul țărilor Uniunii Europene. România prezintă cel mai mic număr de cercetători raportat la un milion de locuitori și cel mai mic procent din total ocupării (0,25% în 2022, respectiv 0,27% în 2023) comparativ cu toate țările Uniunii Europene. Astfel, conform EUROSTAT, România se plasează în coada clasamentului și la ocuparea cercetătorilor, majoritatea dintre aceștia activând în sectorul guvernamental.

Țara noastră se poziționează chiar și în urma țărilor insulare precum Malta (0,43%) sau Cipru (0,34%) în privința procentului ocupat de cercetători. Țările vecine, Bulgaria (0,58%) și Ungaria (0,97%), depășeau și ele România la numărul de cercetători. De asemenea, țările din Europa de Est, precum Lituania (0,77%), Polonia (0,85%), Cehia (1%), Estonia (1%), se aflau la distanțe apreciabile față de țara noastră”, arată studiul FES.

Foto colaj: Facebook – USR + Claudiu Năsui

CITEȘTE ȘI: