Av. Eliza Ene-Corbeanu a comentat, într-o postare pe facebook, situația de la Curtea de Apel Ploiești, cu privire la decizia CCR, referitor la anularea alegerilor prezidențiale din primul tur, catalogând decizia ca „pe o interferență flagrantă în zona de competență exclusivă a Curții Constituționale.” Avocata a mai precizat că „este o acțiune care depășește competențele legale și sfidează Constituția.”
Avocata a concluzionat în legătură cu această situație că „BEC funcționează legal și își continuă activitatea, indiferent de suspendarea parțială a efectelor Hotărârii CCR nr. 32/2024.”
Curtea de Apel Ploiești a suspendat executarea hotărârii prin care Curtea Constitutională a României a anulat alegerile prezidențiale din decembrie 2024. În concret, judecătorul Alexandru Vasile a dispus joi, 24 aprilie 2025, suspendarea executării Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, prin care Curtea Constituțională a României a anulat alegerile prezidențiale.
Decizia Curții de Apel Ploiești este cu drept de recurs în 5 zile de la pronunţare. Cererea de recurs se depune la Curtea de Apel Ploieşti.
„Suspendarea efectelor Hotărârii CCR nr. 32/2024 prin care s-au anulat alegerile prezidențiale din noiembrie 2024 și s-a dispus reluarea procesului electoral este nu doar problematică din punct de vedere juridic, ci și profund periculoasă pentru ordinea constituțională. În primul rând, CCR a acționat în limitele competenței sale prevăzute de art. 146 lit. f) din Constituție. Hotărârea sa, conform art. 147 alin. (4), este definitivă și obligatorie.
Să pretinzi că o instanță de contencios administrativ ar putea suspenda o asemenea hotărâre înseamnă să ignori cu bună știință ierarhia normelor și natura juridică a actelor Curții. Vorbim aici de o instanță care, sub pretextul controlului de legalitate, încalcă separația puterilor și se substituie unui for constituțional suprem. E o acțiune care depășește competențele legale și sfidează Constituția.
Mai grav este că hotărârea CCR nr. 32/2024 cuprinde două puncte esențiale: anularea procesului electoral (efect consumat și care nu mai poate fi suspendat ) și reluarea acestuia, cu efecte viitoare.
A suspenda „reluarea” procesului electoral înseamnă, de fapt, a bloca întregul mecanism democratic, lăsând autoritățile electorale într-o stare de incertitudine totală.
Și totuși, nu s-a cerut suspendarea Hotărârilor de Guvern care stabilesc data și calendarul alegerilor (de ex.OUG1/2025).
Practic, avem o suspendare parțială care generează un vid de reglementare și pune BEC-ul într-o poziție imposibilă. Da, suspendarea este executorie, dar recursul se judecă în 5 zile la Înalta Curte de Casație și Justiție. Însă până atunci, efectul politic e deja instalat: haos instituțional, confuzie și alimentarea ideii că hotărârile CCR pot fi cenzurate în instanțele ordinare.
Dacă ÎCCJ nu tranșează rapid și ferm această situație, precedentul creat e devastator. E un caz-școală de ce încrederea în justiție nu poate fi construită pe improvizații constituționale. Activitatea Biroului Electoral Central este reglementată clar prin OUG nr. 1/2025, care prevede atribuțiile, componența, finanțarea și competențele sale în organizarea alegerilor prezidențiale din 4 mai 2025, fără ca acest act normativ să fi fost suspendat. În consecință, BEC funcționează legal și își continuă activitatea, indiferent de suspendarea parțială a efectelor Hotărârii CCR nr. 32/2024″, a explicat avocata.
Alexandru Vasile este judecător la secția de Contencios Administrativ și Fiscal din cadrul Curții de Apel Ploiești. Secția este condusă de judecătoarea Maria Stoicescu, potrivit informațiilor Hotnews.ro.
Acesta a fost judecător la Tribunalul Prahova, înainte de a ajunge la Curtea de Apel, iar între 2013 și 2017 a fost detașat la Ministerul Justiției.
Sursă foto: Gândul
CITIȚI ȘI:
Curtea de Apel Ploiești SUSPENDĂ decizia CCR prin care au fost anulate alegerile. Ce urmează