Luni dimineața, în jurul orei 06:30, o situație neobișnuită a atras atenția autorităților române de la punctul de trecere al frontierei Galați. Un autoturism condus de un bărbat de 27 de ani a ajuns la controlul de rutină. Nimic suspect la prima vedere – vehiculul era în regulă, iar șoferul nu avea antecedente sau comportamente suspecte.
Însă, în momentul în care i s-au cerut actele, lucrurile au luat o turnură complet neașteptată.
Permisul de conducere prezentat de tânăr nu era românesc, nici emis de vreo țară din spațiul Schengen. Era eliberat de o entitate care, deși apare pe hărțile europene și este recunoscută de multe state occidentale, rămâne într-o zonă diplomatică gri în relația cu România.
Documentul a fost emis de autoritățile din Kosovo, stat care și-a declarat independența în 2008, dar a cărui suveranitate nu este recunoscută oficial de România.
Din această cauză, toate documentele oficiale emise de instituțiile din Kosovo – fie ele pașapoarte, acte de identitate sau permise de conducere – nu au valoare legală pe teritoriul țării noastre.
Ofițerii de la Poliția de Frontieră au fost puși în fața unei dileme legale, dar cu o soluție clară din punct de vedere juridic. În lipsa unui permis de conducere recunoscut, șoferul este considerat în România ca fiind… fără permis. Iar codul penal nu lasă loc de interpretări: bărbatul a fost pus sub cercetare pentru conducerea unui autovehicul pe drumurile publice fără a deține un permis de conducere valabil.
Tânărul, cetățean al Macedoniei de Nord, a explicat că nu are alt permis și că nu știa că documentul său nu este acceptat în România. Cu toate acestea, necunoașterea legii nu este o scuză în fața instanței. Cazul a fost preluat de autorități și urmează să fie analizat în contextul juridic sensibil legat de statutul internațional al regiunii emitente.
Kosovo este un stat recunoscut de peste 100 de țări, printre care SUA, Germania, Franța sau Marea Britanie, dar România nu face parte din acest grup. Alături de Spania, Grecia, Slovacia și Cipru, România menține o poziție diplomatică fermă, motivată de precedentul sensibil pe care o astfel de recunoaștere l-ar putea crea în propria zonă internă.