Cazul „Groenlanda”. Politolog: „Cutia Pandorei a fost deschisă de Putin, există riscul unei noi BĂTĂLII pentru Arctica”

În ultima sa conferință de presă înainte de preluarea celui de-al doilea mandat la Casa Albă, Donald Trump și-a reiterat dorința de a plasa Groenlanda sub controlul american. Atunci când a fost întrebat direct despre cum ar putea fi realizat acest lucru, Trump a refuzat să excludă un scenariu care implică forța militară.

Dorința de extindere teritorială provine din „coroziunea dreptului internațional, inițiată de Vladimir Putin”, susține politologul Serghei Medvedev într-o analiză publicată de The Insider. Și consecința, avertizează acesta, ar putea fi o „bătălie pentru Arctica”.

Donald Trump, amintește politologul Serghei Medvedev – istoric, scriitor și profesor, autor al cărții „Întoarcerea levitanului rus” -, a făcut deja o propunere similară la sfârșitul primul său mandat de președinte al SUA, în august 2019, sugerând Danemarcei să vândă Groenlanda către Statele Unite.

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Anamaria Gavrilă, regina gafelor și susținătoare a lui Georgescu, revine în forță: „Ieri am sărbătorit un an de la anularea alegerilor”

16:42

CONTROVERSĂ Parlamentul londonez investighează The Crown Estate, care deține fundul mării din jurul Angliei, Țării Galilor și Irlandei de Nord, în numele regelui

16:33

• Presa, citând surse din anturajul liderului american, a avansat o cifră de 600 de milioane de dolari.
• Când premierul danez a refuzat să negocieze, președintele SUA și-a anulat vizita la Copenhaga.
• Cu mai mult de șapte decenii înainte ca Trump să preia mandatul pentru prima dată, Harry Truman a făcut aceeași ofertă danezilor, stabilind prețul propus la 100 de milioane de dolari. Și acea ofertă a fost respinsă.

„Trump încearcă să-și pună numele în cărțile de istorie alături de cel al lui Thomas Jefferson, care – în anul 1803 – a plătit Franței 15 milioane de dolari pentru o zonă vastă de teritoriu la vest de râul Mississippi, aproape dublând dimensiunea tinerelor State Unite. La urma urmei, Trump a stabilit deja o legătură istorică cu Andrew Johnson, care – în anul 1867 – a plătit Rusiei 7 milioane de dolari pentru Alaska, înainte de a deveni primul ocupant al Biroului Oval care a fost destituit”, notează Serghei Medvedev.

Groenlanda se bucură de o poziție strategică unică la jumătatea distanței dintre Europa și America de Nord

Achiziționarea Groenlandei și a Canadei ar face ca SUA să fie cea mai mare țară din lume ca suprafață, dar există factori mai importanți în joc, continuă politologul Serghei Medvedev.

„Dezvoltator imobiliar devenit actor geopolitic, Trump pare să aplice o veche maximă noii sale profesii: locație, locație, locație. Groenlanda se bucură de o poziție strategică unică la jumătatea distanței dintre Europa și America de Nord, controlând transportul maritim, pescuitul și comunicațiile strategice în Atlanticul de Nord.

Nu mai vorbim de rezervele sale minerale, în special de elemente de pământ rare și zăcăminte de petrol din larg, cu un volum total proiectat care depășește 50 de miliarde de barili.

Ca om de afaceri, Trump vede problema, în primul rând, în ceea ce privește prețul. The Economist estimează că o ofertă corectă ar fi de 50 de miliarde de dolari – doar o douăzecime din bugetul militar al SUA și chiar mai puțin decât plățile de asigurare pentru daunele rezultate din incendiile care au avut loc în California.

Pentru Groenlanda, aceasta ar ajunge la aproximativ 1 milion de dolari pentru fiecare rezident”, mai scrie Serghei Medvedev.

„Putin și-a atins obiectivul principal, este era acaparărilor de terenuri”

Dar nu este vorba despre preț sau chiar despre „dragostea” lui Trump pentru un „chilipir”, explică politologul. Ceea ce frapează în dezbaterea referitoare la Groenlanda este realitatea că transferul de teritoriu și redesenarea granițelor au devenit posibile în secolul 21.

„Dar nu Trump a deschis această cutie a Pandorei, ci Vladimir Putin – prin anexarea Crimeei în martie 2014.

Acel sechestru, aprobarea sa instantanee de către parlamentul rus și răspunsul global lipsit de fermitate – Rusia a suferit sancțiuni relativ minore și izolarea internațională – nu au făcut decât să stimuleze apetitul agresorului.

• După anul 2022, Putin a confiscat parțial încă patru regiuni ale Ucrainei și a anunțat încorporarea lor completă în Federația Rusă.
• În prezent, Rusia a ocupat aproximativ 20% din teritoriul recunoscut internațional al Ucrainei, iar discuțiile de pace care sunt acum în lucru ar putea îngheța acest status quo pe termen nelimitat.

Rezultatul final al războiului Rusia-Ucraina rămâne necunoscut, dar – până la sfârșitul celui de-al treilea an – Putin și-a atins obiectivul principal. A subminat dreptul internațional, a făcut ravagii în ordinea mondială și a împins limitele posibilului, introducând lumea într-o eră a acaparărilor de terenuri”, avertizează Serghei Medvedev.

„Puterea legii cedează în fața legii puterii”

Analiștii evaluează, acum, probabilitatea unui atac chinez asupra Taiwanului, a unui conflict indo-pakistanez asupra Cașmirului, a unei preluări turcești a Kurdistanului sirian și a unei anexări ruse a Belarusului. Asta în timp ce Israelul își extinde zona de securitate în Înălțimile Golan din Liban, iar Venezuela încearcă să anexeze Guyana pentru al doilea an consecutiv.

„Aceste posibile confiscări de pământ nu vor avea loc neapărat – și chiar dacă vor avea loc, recunoașterea lor largă este imposibil de imaginat –, dar un lucru este cert: sistemul internațional a intrat într-o stare în care granițele nu mai sunt sacrosancte și puterea legii cedează legii puterii. Pe acest teren și pe aceste așteptări joacă și Donald Trump.

Kremlinul urmărește cu mare interes aventura lui Trump în Groenlanda. Pe 9 ianuarie, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a spus că „opinia poporului din Groenlanda” ar trebui să fie luată în considerare – la fel cum se presupune că a fost „opinia oamenilor din cele patru noi regiuni ale Rusiei”.

• Mai mult, așa cum scrie Bild, potrivit serviciului danez de informații PET, declarația lui Trump ar fi putut fi inspirată tocmai de eforturile Rusiei.
• PET consideră că agenții ruși au fabricat o scrisoare, în 2019, în numele ministrului de Externe al Groenlandei, Ane Lone Bagger, către senatorul american Tom Cotton și că așa ar fi ajuns Trump la ideea de a cumpăra Groenlanda.

Cu toate acestea, chiar dacă acest potențial lanț de cauzalitate nu este confirmat, interesul Moscovei de a face lobby în afacerea Groenlanda este evident – pune în context anexarea de către Rusia a unei părți a Ucrainei și îndepărtează atenția de la războiul pe scară largă a Moscovei în Ucraina.

În același timp, torpilează NATO, subminează solidaritatea transatlantică și slăbește UE ca actor global”, punctează politologul Serghei Medvedev.

Bătălia pentru Arctica: „Beijingul se așteaptă să schimbe ordinea actuală și este gata să folosească forța”

Din punct de vedere politic și geografic, problema este, de asemenea, mult mai amplă, consideră politologul. De ce? Fiindcă nu este vorba despre cine va deține Groenlanda, ci despre soarta Arcticii și, în general, despre principiile care stau la baza viitorului sistem de relații internaționale.

„Candidatura lui Trump pentru Groenlanda a fost motivată de interese economice și militare: minerit, transport maritim comercial, construirea de baze aeriene și aeroporturi civile, stabilirea mai multor baze militare și, în general, militarizarea Arcticii.

Lista de dorințe a Rusiei lui Putin este similară: mai multe baze militare, dezvoltarea platformei continentale și extinderea transportului maritim de-a lungul Rutei Mării Nordului.

• Din 2001, cererea Rusiei de extindere a granițelor platformei sale continentale arctice a fost pe rol în fața Comisiei ONU pentru Dreptul Mării.
• În 2015, Moscova a depus o cerere extinsă pentru a include crestele subacvatice Mendeleev și Lomonosov, despre care crede că încep de pe țărmurile Rusiei.
• Suprafața totală de apă pe care Rusia dorește să o vadă ca zonă economică exclusivă se ridică la 1,2 milioane km², iar în octombrie 2024, ONU a înregistrat cererea Rusiei (și acum așteaptă cererile concurenților).

Unii dintre concurenții Rusiei din Arctica ar putea fi constitui o mare surpriză. Chinei nu-i place principiul actual al diviziunii sectoriale între țările imediat adiacente regiunii arctice și ar putea, de asemenea, să se alăture cursei.

Beijingul se așteaptă să schimbe ordinea actuală și este gata să folosească forța, dacă vine vorba de asta.

• În 2013, China s-a alăturat Consiliului Arctic în calitate de observator permanent.
• În 2018, Beijingul a adoptat propria declarație de dezvoltare a transportului maritim de tranzit și de a participa la luarea deciziilor din regiune pe picior de egalitate cu statele arctice.

În timp ce Donald Trump se focusează pe Groenlanda, China cooperează deja cu Islanda. Această agendă ne aruncă în urmă cu secole – într-o lume a forței brute, a exploatării resurselor și a colonizării Arcticii, în care popoarele indigene au fost relegate în rolul de figuranți într-un joc al marilor puteri.

Mai multe guverne au intrat în competiție pentru resursele regiunii și intenționează să-și consolideze prezența acolo, oferta brutală a lui Donald Trump marchează o nouă miză în marele joc arctic”, încheie politologul Serghei Medvedev.

Foto – Profimedia Images

Citește și:

Vila de lângă AUSCHWITZ unde a locuit Rudolf Höss, cel mai longeviv comandant SS, deschisă publicului

Gazul rusesc nu mai tranzitează Ucraina. Efecte și PERSPECTIVE la Kiev, Moscova, Chișinău și în alte capitale europene

„Pierderi colaterale” după aproape 3 ani de război în Ucraina. „Moscova, distrugere sistematică a regimului de control al armelor NUCLEARE”

Criza energetică din TRANSNISTRIA s-ar putea întoarce împotriva Moscovei. „O strategie foarte riscantă a Rusiei”

O nouă provocare a Rusiei. Petrolierele „FANTOMĂ” ale lui Putin, echipate cu tehnică de spionaj: „Monitorizează activitatea navală și aeronautică a NATO”