O nouă provocare a Rusiei. Petrolierele „FANTOMĂ” ale lui Putin, echipate cu tehnică de spionaj: „Monitorizează activitatea navală și aeronautică a NATO”

Flota de petroliere „fantomă” a Rusiei, una dintre modalitățile de a fenta sancțiunile occidentale după declanșarea războiului din Ucraina, transportă și echipament de spionaj, fiind totodată pregătită pentru a sabota cabluri submarine sub explicația unor așa-zise incidente de natură tehnică. Concluzia îngrijorătoare a fost trasă după ce petrolierul Eagle S a fost confiscat de autoritățile finlandeze după deteriorarea cablului submarin Estlink 2, a doua legătură de curent continuu de înaltă tensiune dintre Finlanda și Estonia.

Potrivit informațiilor obținute ulterior, petrolierul Eagle S fost echipat cu dispozitive speciale de transmisie și recepție care au fost folosite pentru a monitoriza activitatea navală și aeronautică a NATO.

ALEGERI BUCUREȘTI 2025 Anamaria Gavrilă, regina gafelor și susținătoare a lui Georgescu, revine în forță: „Ieri am sărbătorit un an de la anularea alegerilor”

16:42

CONTROVERSĂ Parlamentul londonez investighează The Crown Estate, care deține fundul mării din jurul Angliei, Țării Galilor și Irlandei de Nord, în numele regelui

16:33

De prea multă vreme – notează Benjamin Jensen, cercetător senior în cadrul Futures Lab de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington (CSIS) -, Statele Unite și Europa au închis ochii, bazându-se pe sancțiuni deseori tardive pentru a contracara „salvarea” economică ilegală a Moscovei și actele de sabotaj din ce în ce mai numeroase.

”Noua administrație Trump trebuie să vizeze această flotă fantomă cu mai mult decât sancțiuni, ca parte a planului său mai amplu de a aduce Moscova la  masa negocierilor”, avertizează cercetătorul.

Petrolierul Eagle S a ancorat lângă portul Kilpilahti din Porvoo, în Golful Finlandei la 7 ianuarie 2025. Eagle S, Nava „fantomă” a Rusiei, înmatriculată în Insulele Cook, este suspectată de întreruperea legăturii electrice dintre Finlanda-Estonia (cablul submarin Estlink) 2 pe 25 decembrie 2024 | Foto – Profimedia Images

Armata clandestină a lui Putin

Flota „fantomă” a Rusiei a devenit un instrument esențial în susținerea exporturilor sale de petrol, sfidând sancțiunile occidentale.

Până la jumătatea anului 2024, această adevărată armată clandestină a fost responsabilă pentru transportul a peste  70% din petrolul Rusiei și produsele sale secundare, subminând efectiv limita de preț impusă.

„Flota cuprinde peste 400 de transportatori de țiței și aproximativ 200 de transportatori de produse petroliere, reprezentând aproximativ 20% din flota mondială de nave de țiței și 7% din navele-cisternă pentru produse petroliere.

Veniturile generate prin aceste operațiuni «ascunse» (n.red. – sub acoperire) sunt substanțiale. În prima jumătate a anului 2024, veniturile din petrol și gaze ale Rusiei  au crescut cu 41%, indicând rolul semnificativ al flotei «fantomă» în finanțarea eforturilor de război ale Kremlinului.

Flota «fantomă» a Rusiei folosește o serie de tactici sofisticate pentru a evita detectarea și sancțiunile, permițând – în continuare, în ciuda tuturor sancțiunilor – exportul de petrol și alte bunuri aflate sub interdicție. Aceste nave  își dezactivează frecvent transponderele Sistemului de Identificare Automată (AIS), iar rutele lor nu mai pot fi urmărite de autoritățile navale.  

• Transferurile de la navă la navă  sunt o altă practică comună, fiind efectuate în locații îndepărtate, cum ar fi estul Mediteranei sau în largul coastei Africii de Vest, unde supravegherea reglementară este limitată.
• Aceste operațiuni sunt susținute de o rețea în creștere de „steaguri de conveniență”, cu nave înregistrate în jurisdicții cu aplicare laxă, cum ar fi Panama și Liberia, pentru a-și masca proprietatea.

În plus, Rusia se bazează pe petroliere vechi, achiziționate de pe piețele secundare, care sunt mai puțin susceptibile de a respecta standardele internaționale stricte, crescând riscurile de mediu.

Aceste tactici evidențiază capacitatea Rusiei de a exploata lacunele de reglementare și natura fragmentată a guvernanței maritime globale, creând provocări pentru mecanismele de aplicare”, avertizează Benjamin Jensen în analiza sa.

Petrolierul „fantomă” Eagle S, confiscat de autoritățile finlandeze | Foto – Profimedia Images

De la contrabanda cu petrol la sabotaj

La sfârșitul lunii decembrie 2024, o serie de incidente care au vizat cabluri submarine din Marea Baltică a indus preocupări semnificative de securitate.

Pe 25 decembrie 2024, cablul de alimentare Estlink 2, o legătură critică de electricitate între Finlanda și Estonia, a suferit avarii, iar incidentul a coincis cu prezența petrolierului Eagle S în zonă, suspectat că face parte din „flota din umbră” a Rusiei.

„Autoritățile finlandeze au reținut nava, suspectând că și-a târât ancora pentru a rupe cablul, fapt care este investigat sub acuzația de vandalism cu circumstanțe agravante și interferență în comunicații.

Ancora petrolierului Eagle S, fotografiată de Poliția finlandeză | Foto – Profimedia Images

Acest incident urmează un model de perturbări similare, inclusiv întreruperea a două cabluri de telecomunicații submarine la mijlocul lunii noiembrie 2024, despre care oficialii europeni au spus că reprezintă tactici de război hibrid.

Primul incident a implicat  cablul BCS East-West Interlink dintre Lituania și Suedia și a fost urmat cel legat de cablul C-Lion1m, care leagă Finlanda și Germania.  

• Prin flota sa «fantomă», Rusia demonstrează o nouă formă de război în zona «gri», cea în care folosește nave comerciale pentru a efectua misiuni militare sensibile și pentru a-și susține economia în declin.
• Folosind cisterne mai vechi, deseori cu proprietatea ascunsă și predispuse să-și manipuleze semnăturile electronice, Rusia are o variantă brută, dar eficientă a unei flote esențiale în îndeplinirea planurilor Kremlinului.

Această flotă nu poate câștiga o bătălie maritimă decisivă, dar poate să facă, firește, contrabandă cu petrol și să efectueze sabotaj. Într-un astfel de scenariu, o astfel de flotă poate să constrângă statele membre NATO și să susțină economia Moscovei în timpul războiului”, mai scrie Benjamin Jensen.

Ofensiva împotriva petrolierelor „fantomă”

Sancțiunile nu sunt suficiente pentru a contracara această nouă amenințare a Rusiei lui Putin. Statele Unite, crede cercetătorul de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington, trebuie să urmeze Suedia în confiscarea constantă a acestor nave, ca parte a unor investigații mai ample.

„Acest lucru va necesita probabil noi forțe operaționale navale, cu sprijin consistent din partea Pazei de Coastă a SUA și a altor entități de aplicare a legii.  

• Interdicția maritimă nu trebuie să implice exclusiv atacarea navelor inamice.
• Interdicția maritimă implică investigații legale și confiscarea navelor suspecte, iar toate acestea necesită angajamente de resurse pe care nici administrația Biden și nici Europa nu s-au dovedit dispuse să le ofere până în prezent.
• Mai important, interdicția maritimă nu este strict o funcție militară, ci implică coordonarea mai multor agenții și instrumente de putere pentru a detecta, urmări și interzice traficul maritim ilicit.

În al doilea rând, cel mai bun mod de a contracara contrabanda și sabotajul este prin zona «gri». Noua echipă Trump ar trebui să ia în considerare acțiuni «ascunse», menite să contracareze, dacă nu să perturbe în mod activ, flota fantomă a Rusiei.

Liderii de la Kremlin trebuie să-și facă griji că vor pierde bani și să se întrebe de unde va veni următoarea lovitură înainte de a se așeza la negocieri”, continuă Benjamin Jensen.

Riscul unei „spirale” a escaladării

Statele Unite au o lungă istorie de urmărire penală atât a campaniilor navale „ascunse”, cât și a celor deschise, menite să facă presiuni asupra rivalilor, amintește cercetătorul de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale din Washington.

„De la pirateria din timpul  Revoluției Americane și amestecul de bătălii terestre și navale neconvenționale din timpul  piraților din Barbary, până la  războiul cu tancurile din anii `80, istoria ilustrează opțiuni multiple și creative pentru a contracara flota «fantomă» rusă fără a trage Statele Unite într-o spirală periculoasă de escaladare.

După toate probabilitățile, președintele Trump va trebui să combine mai multe instrumente de putere pentru a reduce sabotajul maritim rusesc și comerțul ilicit cu petrol.

Așa cum sancțiunile s-au dovedit a fi, deocamdată, ineficiente, numai acțiunile sub acoperire ar fi nesăbuite. Cea mai bună strategie va combina măsuri noi de aplicare a legii, sancțiuni existente, informații și o combinație de acțiuni «ascunse» și putere militară convențională.

Cheia va fi echilibrarea abordării și integrarea partenerilor și aliaților pentru a amplifica efectul. Aceste măsuri coercitive ar trebui să fie coordonate cu eforturile diplomatice în curs de a pune capăt războiului din Ucraina, oferind astfel noului trimis special al Statelor Unite  și Kievului o pârghie în negocierile din culise”, încheie Benjamin Jensen.

Foto colaj main Eagle S- Profimedia Images

Citește și:

Reuters: Administrația Biden va aplica noi sancțiuni contra RUSIEI, înainte de începerea mandatului lui Trump

PUTIN va discuta cu președintele CHINEI, în contextul tensiunilor cu Occidentul /Zelenski speră că va primi în continuare asistență militară

Război de uzură vs. negocieri. Ucraina și Rusia sunt epuizate, dar Putin vrea PÂRGHIA prin care să controleze viitoarea politică ucraineană

Cazul „Groenlanda & Canada”. Medvedev comentează „PLANURILE” lui Donald Trump: „A decis să remodeleze lumea, speculații sălbatice și nerealiste”

China acuză UE că impune BARIERE comerciale /Comisia Europeană: Regulamentul Subvențiilor are rolul de a garanta ”concurență loială”