„De ce naiba am venit aici?” | Concluzii după Forumul Economic de la Sankt Petersburg, „Davosul” lui Putin: „TALIBANI, nepo babies și state paria”

În perioada 18 – 21 iunie 2025 s-a desfășurat Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), răspunsul Rusiei la Forumul Economic de la Davos. Jurnalistul Jason Corcoran – specializat în abordarea temelor economice – a fost prezent la fața locului și a tras primele concluzii după un eveniment care se dorește, de fiecare dată, a fi unul de amploare, menit a arăta lumii că Rusia lui Putin se ține „tare” la toate capitolele, chiar și după trei ani de război în Ucraina.

Adevărul este, însă, departe de realitatea „poleită” pe care o prezintă Kremlinul.

• Cândva aclamat drept răspunsul Rusiei la Davos, Forumul Economic Internațional de la Sankt Petersburg din acest an a semănat mai mult cu un târg comercial pentru state paria și ”nepo babies” ai Kremlinului decât cu un centru de negocieri globale.
• Participanții occidentali sunt o prezență rară la forumul de afaceri emblematic al președintelui Vladimir Putin, cândva un simbol al cooperării Est-Vest.
• Chiar și în condițiile în care președintele american Donald Trump insistă pentru reluarea comerțului cu Moscova, războiul continuu al Rusiei în Ucraina i-a ținut pe americani și europeni în mare parte absenți de la forum pentru al patrulea an consecutiv.

„A fost odată ca niciodată, forumul atrăgea lideri globali, titani de pe Wall Street, directori generali din domeniul tehnologiei și giganți energetici, toți dornici să curteze capitalul legat de Kremlin și să exploreze vasta piață a Rusiei. Acum, este o cameră de ecou atent selecționată – încă îmbrăcată în costume de putere și în relații publice, dar lipsită de credibilitate”, scrie Jason Corcoran pentru publicația independentă The Moscow Times.

„Era ca și cum ai fi pescuit cu mâna pești care înotau într-un butoi”

„Am relatat despre aproximativ șapte dintre aceste forumuri pentru Bloomberg News, din 2006 până în 2015”, își amintește Jason Corcoran.

„Pe atunci, cea mai mare parte a biroului de la Moscova se muta în orașul natal al lui Putin pe durata evenimentului. Era ca și cum ai fi pescuit cu mâna pești care înotau într-un butoi.

Între discuții, puteai da peste șefi de la Goldman Sachs și JP Morgan, oligarhi evazivi, și obține interviuri cu șefi de la ExxonMobil și BP fără să te sperii.

S-au semnat acorduri, s-au dat știri, s-a servit șampania și s-au pecetluit parteneriate strategice cu palme pe spate și ședințe foto pe bărci cu motor.

• Acum, orice prezență internațională este în mare parte simbolică sau se bazează pe ideologia multipolarității.
• Strângerile de mână au loc în continuare, dar sunt între finanțatori de rangul trei care urmăresc pariuri de nișă și oficiali din economii sancționate care fac schimb de mesaje despre cum să evite presiunea occidentală.

Cea mai infamă serată a forumului avea loc întotdeauna la Shatush, gazdă fiind Mikhail Prokhorov – oligarhul iubitor de petreceri, burlac peren și fost proprietar al echipei Brooklyn Nets.

• Era un amestec amețitor de bani și glamour, unde antreprenori precum Oleg Tinkov și Rustam Tariko savurau șampanie alături de miniștri de rang înalt și supermodele precum Natalia Vodianova.

• Platouri cu stridii circulau prin mulțime, în timp ce dansatoarele prestau sub lumini stroboscopice intermitente, iar magicienii lucrau prin încăpere cu măiestrie.

Într-un an, îmi amintesc că însuși Prohorov stătea la ușă, controlând personal pe cei care doreau să intre, ca un paznic de club de noapte, în timp ce mulțimea se înghesuia și implora să aibă acces la cea mai discutată petrecere din oraș”, mai scrie Jason Corcoran.

„Sesiunea se simte mai mult ca un cerc de terapie nostalgică decât ca un dialog serios de afaceri”

Astăzi, acea epocă pare de mult apusă, punctează jurnalistul. Prohorov, la fel ca mulți dintre oligarhii ruși odinioară de rang înalt, păstrează acum un profil discret și evită complet forumul, precaut să nu atragă atenția nedorită într-un climat în care o singură greșeală în public poate avea consecințe grave.

„Anton Kobyakov, consilierul loial al Kremlinului și organizatorul principal al SPIEF, a susținut cu îndrăzneală că programul din acest an reflectă interesul global crescând pentru valorile comune. Acesta este un mod curios de a descrie o listă de invitați plină de oficiali sancționați, investitori marginali și delegați din regimuri în care cenzura pe internet este o politică standard.

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și deschiderea sa față de Rusia a stârnit un val de titluri fără suflu în presa rusă, speculând despre o posibilă relaxare a sancțiunilor americane.

• Însă discuțiile nu au dus nicăieri, deoarece Putin continuă să blocheze orice progres semnificativ către un armistițiu, făcând ca diplomația să fie puțin mai mult decât un teatru politic.
• Anul acesta, talibanii încruntați sunt din nou în scenă, însoțiți de un număr tot mai mare de „nepo babies” ai Kremlinului (n.red. – termen folosit pentru a descrie indivizii al căror succes în carieră este influențat semnificativ de părinții lor celebri sau influenți; termenul are adesea o conotație negativă), conduși de fiicele lui Putin, Katerina Tikhonova și Maria Vorontsova, precum și de Ksenia Șoigu, fiica secretarului Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Serghei Șoigu. 

• Li se alătură o mână de americani într-un panel «Rusia-SUA», dar nu genul care să semnaleze o dezghețare diplomatică reală.
• Printre aceștia s-au numărat Daniel Wolfe, director general la firma de criptomonede Halcyon Global Opportunities, și Peter O’Brien, fost angajat la Morgan Stanley, ambii fiind prezenți de lungă durată în scena financiară de la Moscova.

La grupul pestriț de la panel se adaugă David Arthur Brown, solistul trupei Brazzaville și fondatorul trupei Tula Microphones. Cunoscut cândva pentru ritmurile indie elegante, Brown cântă acum din repertoriul Kremlinului.

Având în vedere că majoritatea firmelor americane au dispărut de mult și sancțiunile se înăspresc lunar, sesiunea se simte mai mult ca un cerc de terapie nostalgică decât ca un dialog serios de afaceri”, continuă Jason Corcoran.

„Astfel de discuții aduc mai puțin a diplomație și mai mult a iluzie”

Este, de asemenea, un epitaf discret pentru visul lui Trump despre comerțul la scară largă cu Rusia, o fantezie care a îmbătrânit deja, la fel ca și promisiunea sa de a asigura un armistițiu în 48 de ore, consideră jurnalistul.

„Robert Agee, șeful Camerei de Comerț Americane din Rusia, a fost prezent din nou la SPIEF anul acesta, insistând cu tărie că forumul rămâne vital pentru reconstruirea legăturilor. Este o abordare generoasă. 

Principalul reprezentant economic al Rusiei, Kirill Dmitriev, a fost și mai optimist, susținând la un mic dejun de miercuri (18 iunie – n.r.) că SUA ar putea anunța proiecte arctice comune cu Rusia în următoarele câteva luni, deși nu a oferit detalii specifice.

Lăudând ceea ce a numit un proces foarte important de încălzire a legăturilor dintre companiile americane și societatea rusă, Dmitriev prezintă o imagine complet dezamorsată de realitate.

Cu noi sancțiuni impuse aproape lunar, firmele occidentale în mare parte absente și Rusia prinsă într-un război care a zdruncinat încrederea globală, astfel de discuții aduc mai puțin a diplomație și mai mult a iluzie”, crede Jason Corcoran.

„Pare mai puțin un forum de afaceri și mai mult o retragere de wellness ținută într-o casă în flăcări”

Nici aspectul general nu este mai bun. În timp ce Ucraina arde, iar instanțele internaționale emit acuzații pentru crime de război, SPIEF își continuă activitatea „la țol festiv”, organizând paneluri despre „modele economice suverane ” și „multipolaritate globală”.

Pare mai puțin un forum de afaceri și mai mult o retragere de wellness ținută într-o casă în flăcări, avertizează Jason Corcoran.

„O sesiune pune întrebarea cum să se repună relațiile Rusia-Uniunea Europeană pe drumul cel bun. Răspunsul este evident – începe cu retragerea Rusiei din Ucraina.

Acestea fiind spuse, Rusia nu a abandonat SPIEF, pentru că forumul este încă un instrument puternic de propagandă internă și o oportunitate de a semnala că țara este deschisă afacerilor – chiar dacă majoritatea lumii a afișat un semn «Nu deranjați» pe ușa Kremlinului. Însă ideea că forumul din acest an semnalează o revenire reală a legăturilor economice dintre SUA și Rusia este, în cel mai bun caz, o iluzie.

• SPIEF poate că încă mai are candelabre, etichete cu nume și broșuri lucioase, dar zilele sale de aur au apus.
• Treaba reconstruirii punților cu Occidentul nu se mai desfășoară la mese rotunde în Sankt Petersburg. Este blocată la graniță.
• Prezentarea pare mai degrabă o iluzie pusă în scenă a independenței decât o reflectare a economiei reale a Rusiei.
• Cu mare fast, Kremlinul lansează cel mai recent monovolum Aurus și primul SUV crossover al Ladei, ca embleme ale măiestriei auto naționale.

Dar realitatea spune o poveste diferită. Mărcile chinezești reprezintă acum 70% din vânzările de mașini noi, iar producătorii occidentali au dispărut, practic, de pe piața Rusiei.

SPIEF pare mai puțin un forum economic serios și mai mult un târg strălucitor, învăluit în propagandă de stat. A fost dezvăluit un prototip al unei bancnote BRICS inutile de 200 de ruble (2,50 USD).

Între timp, robotul Volodya se plimbă prin culoare strângând în mână o geantă Dior, în timp ce un perete cu flori proaspete în formă de Ordinul Victoriei Sovietice, completat cu Secera și Ciocanul, servește drept piesă centrală suprarealistă pentru selfie-uri. Se pare că asamblarea a durat 70 de ore.

Mulțimile se adună la standul din Bashkortostan pentru tricouri gratuite, ștampilate cu citate din Putin și din ministrul său de Externe, Serghei Lavrov.

Cel mai grăitor exemplu ar fi: «De ce naiba am venit aici?» Ca slogan, acesta ar putea fi cel mai precis rezumat al SPIEF de până acum”, încheie Jason Corcoran.

Sursa foto colaj main – Profimedia Images

Citește și:

Domul de Aur al lui Trump, costisitor și ineficient? „Dacă va fi implementat, va fi dezavantajos pentru SUA, atât economic, cât și strategic”

Experții Consiliului Atlantic, primele CONCLUZII după ce Israelul a lansat un atac preventiv asupra Iranului: „SUA, atrase într-un război nedorit”

Miliardarul din culise. Cum PROFITĂ de război oligarhul Oleg Deripaska, conectat la sistemul militar-industrial al lui Putin și prieten cu Șoigu

Triada NUCLEARĂ a Rusiei, după operațiunea „Pânza de Păianjen”. Putin, prins între „inerția strategică” și „birocrația complexului militar-industrial”

Operațiunea „Pânza de păianjen”. Imaginile din satelit și drone confirmă 15/23 avioane rusești distruse, majoritatea bombardiere STRATEGICE