Deputații dezbat proiectul privind Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor. Avocat: „Dreptul la proprietate privată este inalienabil”
Parlamentul lucrează la un document extrem de important, care poate afecta viața tuturor românilor. Astfel, proiectul privind Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor se află în dezbaterea Comisiei de Administrație Publică, la conducerea căreia se află liberalul Florin Roman.
Legea pare a fi un „cartof fierbinte” pentru decidenți, deoarece forma transmisă de fostul ministru al Dezvoltării, liberalul Adrian Veștea, ar fi fost agreată împreună cu reprezentanți ai USR și ai unor ONG-uri, nicidecum de către coaliția PSD-PNL-UDMR.
După ce reprezentanții mediului de afaceri au condamnat unele prevederi abuzive ale proiectului – arătând neconstituționalitatea unor prevederi – a venit rândul deputaților să finalizeze textul de lege, ținând cont de principiile legii fundamentale.
Codul Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, semne de întrebare
Avocatul Radu Dinulescu, unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în Dreptul Urbanismului, a explicat noua legislație.
Acesta a arătat că există cel puțin 4 probleme majore de neconstituționalitate ale proiectului pus în dezbatere la finalul anului 2023 și care se află în faza de finalizare în Parlament.
Incompatibilitatea cu legea fundamentală vizează o formă mascată de confiscare/naționalizare a terenurilor proprietate privată, încălcarea principiului neretroactivității legii, sancționarea fără culpă a persoanelor particulare pentru erorile administrative ori nerespectarea principiului descentralizării.
- Accesul public în curțile particulare; „Ar fi o nouă formă de naționalizare”
„Conform Constituției”, a precizat avocatul Radu Dinulescu, „dreptul la proprietate privată este inalienabil, în absența unei exproprieri în condițiile legii”.
De aceea, posibilitatea constituirii spațiilor verzi pe proprietăți private, spații care, conform definiției, sunt cu acces public, ar fi un abuz inimaginabil, care ar încălca legea fundamentală.
„Asta pentru că spațiile verzi sunt și trebuie să fie în administrarea primăriilor, fiind de utilitate publică, deci trebuie inventariate, amenajate și îngrijite de administrația locală, în folosul oamenilor.
- Dacă stai la casă, iar curtea ta e inventariată ca spațiu verde, ai obligația legală să permiți accesul publicului, ceea ce e absurd.
- Ca o paralelă, pentru cei care stau la bloc, e ca și cum ai declara spațiu public holul sau baia fiecărui apartament, proprietarul fiind obligat să lase ușa descuiată permanent, eventual să asigure și întreținerea (săpun, hârtie igienică) pentru oricine de pe stradă.
Nu e doar absurd, ci și neconstituțional, pentru că echivalează cu o confiscare de facto a terenului, câtă vreme proprietarul nu poate dispune integral de proprietatea sa. Ar fi o nouă formă de naționalizare, cum au făcut comuniștii în anii `50”, a explicat avocatul Radu Dinulescu.
- Schimbarea regulilor în timpul jocului
O altă problemă, care ține tot de constituționalitate, este principiul neretroactivității, conform expertului în drept.
„Odată ce o instituție îmi eliberează un certificat de urbanism sau o autorizație de costruire – fie că fac un coteț de câine, un parc public, un spital de Stat sau un complex de birouri – eu, ca persoană fizică sau juridică, de drept public sau privat, fac niște cheltuieli, îmi fac un plan, mă împrumut, poate, la bănci să cumpăr terenul sau materialele necesare.
- E neconstituțional să-mi anulezi documentația pentru că între timp s-a schimbat legea în baza căreia mi-ai emis documentele.
- Prin asta îmi restrângi inclusiv exercitarea dreptului meu de proprietate, întrucât nu mai pot dispune asupra lui în condiții normale.
- Orice lege are efecte doar pentru viitor.
Ca să ne înțelegem asupra principiului: dacă mâine se decide că circulația rutieră e ca în Anglia, cu sensul de mers înainte pe partea stângă a drumului, cum ar fi să se suspende toate permisele pentru că toată lumea a condus pe contrasens, adică pe dreapta, așa cum e reglementarea actuală? Sau s-ar crește cota de TVA, dar s-ar zice că se aplică pe toate plățile de după revoluție? Știu că sună absurd, dar asta e prevederea din forma actuală a proiectului de Cod al Urbanismului”, a continuat avocatul.
„Confuzia voită din actualul text amestecă pe constructorii de bună credință cu cei care nu au respectat autorizația”
- Pedepsirea celor nevinovați
Avocatul Andrei Dinulescu a detaliat și aspectele privind sancționarea oamenilor de bună credință pentru greșelile funcționarilor.
„În proiectul acestui Cod, se spune că se desființează construcțiile, chiar dacă ele au respectat documentația emisă de primărie. Să fim clari: construcțiile făcute fără autorizație de construire sunt ilegale, trebuie desființate și nu pot intra în legalitate”, spune acesta.
„Problema este că, în practică, există cazuri când o autorizație de construire a fost anulată, exclusiv din vina emitentului (autoritatea locală), iar beneficiarul este păgubit și nu poate intra în legalitate, deși a îndeplinit toate imperativele prevăzute de lege.
- Confuzia voită din actualul text amestecă pe constructorii de bună credință, care au edificat în baza legii și a documentelor legale, cu cei care nu au respectat autorizația, interzicându-le tuturor să intre în legalitate, deși spețele sunt complet diferite.
- Un exemplu din practică: o familie vrea să își ridice o casă, obține certificat de urbanism, apoi completează dosarul pentru eliberarea autorizației de construire, pe care o primește de la primărie.
- După ce cheltuiește și termină clădirea, respectând integral toate prevederile autorizației, se constată că 5 metri pătrați, din terenul de 300 de metri pătrați pe care și-a ridicat casa, se află în raza de 100 de metri din jurul unui monument.
- Așadar, din neglijența unui funcționar, pentru autorizație nu i s-a cerut avizul de la Ministerul Culturii, ceea ce duce la anularea autorizației, din motive care nu țin de actul de voință sau de buna credință a beneficiarului.
Soluția este ca pentru acest gen de situații, unde nu s-au comis ilegalități, să existe posibilitatea de a intra în legalitate, eventual în schimbul unei taxe suplimentare modice, care să reflecte proporțional lipsa de vină a solicitantului”, a mai declarat avocatul Radu Dinulescu.
„Acest blocaj a prăbușit contribuția Capitalei la PIB cu peste 7%”
- Centralizarea deciziei urbanistice și îndepărtarea ei de cetățean
”Pentru terenurile de peste 3000 de metri pătrați legea solicită existența unui Plan Urbanistic Zonal, adică întocmirea unei documentații laborioase, care durează, de regulă, minimum 3 ani”, a mai precizat avocatul Radu Dinulescu.
Practica din București a arătat că acest sistem, de eliberare a PUZ-urilor la nivelul PMB este complet nefuncțional, avertizează acesta.
„Faptul este dovedit de statistică: în ultimii aproape 5 ani nu s-a supus dezbaterii Consiliului General. Acest blocaj a prăbușit contribuția Capitalei la PIB cu peste 7% doar până în 2023, probabil că în prezent suntem mai jos de procentul-record negativ din criza economică.
- Asta înseamnă nu doar mai puține taxe la buget, mai puține locuri de muncă și mai puțină dezvoltare, ci și mai multă poluare.
- Întrucât oferta fiind mult mai scăzută decât cererea, prețurile au explodat, iar mulți dintre cei care ar fi cumpărat o locuință în București s-au reorientat spre Ilfov, aglomerând suplimentar traficul, venind la serviciu sau ducând copiii la școală în oraș.
- În fine, sistemul actual încalcă principiile constituționale ale descentralizării și autonomiei, lăsând competența pentru reglementări locale (de sector) la nivelul superior (al Capitalei).
- În fond, vorbim despre reprezentativitatea politică democratică: consilierii generali aleși de locuitorii sectorului 1 nu trebuie să decidă pentru sectorul 6 și invers.
- De aceea PUZ-urile trebuie să fie în competența sectoarelor. Am auzit falsul discurs legat de coerența dezvoltării de la nivelul Capitalei.
În realitate, unitatea de viziune se reglementează prin PUG (n.red. – Planul Urbanistic General), eventual prin lăsarea competenței la CGMB pentru acele PUZ-uri din zonele protejate sau care vizează zona de confluență dintre cel puțin două sectoare”, a încheiat avocatul Radu Dinulescu.
Citește și:
Nicușor Dan preferă dușurile calde, nu reci, și a scăpat ”porumbelul” la TV: ”Spune-i că-l bag în…”