VIDEO | Gara Filaret, prima stație feroviară din București (DOCUMENTAR)

Gara Filaret a fost prima gară din București, deschisă în octombrie 1869, cu ocazia inaugurării primei linii de cale ferată din Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești, calea ferată București–Giurgiu.

Numele gării provine de la cel al dealului Filaret. Construcția, realizată precum un careu, este formată dintr-un parter și un etaj, marginile clădirii închizându-se spre șine pentru a forma o hală în care intrau cele 3 linii de cale ferată. Hala peronului este marcată printr-un fronton triunghiular peste linia acoperișului corpului principal.

Acoperișul halei este ridicat pe o structură metalică, așezată pe zidurile paralele ale construcției, decorate cu arce. Accesul la peronul acoperit, sprijinit pe console metalice, se făcea prin fațada principală, prin intrări amplasate în capătul celor două pervazuri ale clădirii.

EXCLUSIV SUA și-au pierdut statutul de jandarm mondial. Ștefan Popescu: Nu mai au capacitatea industrială să susțină un conflict de mare intensitate

12:01

TEHNOLOGIE Studiu: Inteligența Artificială intră în rutina digitală a românilor, TikTok rămâne lider la timp petrecut zilnic

11:58

După ce, în decembrie 1872, Gara București-Nord a fost legată la rețeaua feroviară, gara Filaret și-a pierdut din însemnătate. În 1960, gara a fost dezafectată și a fost transformată în autobază, deși inițial s-a propus amenajarea unui muzeu. În prezent, în clădirea gării funcționează Autogara Filaret.

La începutul anului 1867, construcţia viitorului traseu a demarat de la ambele capete ale liniei, iar pe terenul situat între câmpurile cu vii ce se întindeau pe Colina Filaretului au început să se înalţe zidurile viitoarei gări.

Un an mai târziu, în luna octombrie 1868, locuitorii oraşului Giurgiu asistau, cu mare uimire, la sosirea unei încărcături nemaivăzute la noi în țară: primele două locomotive cu abur, fabricate la uzinele engleze „Canada Works-Birkenhead“ şi botezate 1-Sabaru şi 2-Giurgiu.

În 1869, din gara Filaret a plecat primul tren, ce l-a avut ca pasager pe însuşi Principele Carol, care şi-a putut îndeplini astfel cuvântul dat în faţa tuturor supuşilor săi: acela de a nu-şi părăsi ţara până când nu va putea utiliza „întâiul drum de fier românesc“.

Prima gară a Capitalei a fost deschisă oficial, în cadrul unei grandioase ceremonii, în ziua de 31 octombrie 1869. În acea dimineaţă solemnă de toamnă, după slujba oficiată de Mitropolitul Primat Nifon, în sunete de corn și în uralele entuziaste ale privitorilor ce împânziseră peronul gării Filaret, „Trenul de Onore Michaiu Bravul“, remorcat de locomotiva cu acelaşi nume, ce era condusă de însuşi concesionarul liniei, a plecat spre Giurgiu, la orele 10.45.

Garnitura ce-i avea între pasagerii săi pe membri Guvernului, pe reprezentanţii Corpului Diplomatic şi pe cei ai autorităţilor din localităţile traversate de noua legătură feroviară, a parcurs cei 67 de kilometri ai traseului în numai o oră şi 30 de minute, circulând cu aproximativ 45 de km/oră.

Gara Filaret a funcționat aproape un secol, fără să apuce aniversarea centenarului

După numai trei ani de la inaugurarea sa, gara Bucureşti Filaret a încetat să mai fie unica staţie de cale ferată a Capitalei, în ziua de 13 septembrie 1872 fiind inaugurată Gara Târgoviştei, mult mai bine cunoscută de locuitorii Bucureştilor sub numele pe care ea l-a primit începând cu anul 1888: Gara de Nord.

Gara Filaret a funcționat aproape un secol, însă nu a apucat să-și aniverseze centenarul pentru că a fost desființată pe data de 19 noiembrie 1960 şi transformată ulterior în punct de plecare şi de sosire pentru traficul auto.

Chiar și așa, astăzi gara încă domină platoul din vârful Colinei Filaretului. Pe fațada unde o dată erau stema, orologiul și inițialele CFR, acum se înghesuie reclamele din spatele cărora se iveşte marmura uneia dintre cele două plăci comemorative – menite să amintească trecătorilor de gara ce exista cândva pe aceste locuri.

Construcţia scorojitã cu parter și etaj, ale cărei margini se închid spre sine pentru a forma o hală în care intrau cele trei linii de cale ferată, este declarată monument istoric.