EXCLUSIV | Salariile, sporurile, zilele libere suplimentare pot fi negociate în contractul colectiv. Lider sindical: ”Vor fi eliminate șmecheriile angajatorilor care plătesc peste 90% din angajați cu salariul minim”

EXCLUSIV | Salariile, sporurile, zilele libere suplimentare pot fi negociate în contractul colectiv. Lider sindical: ”Vor fi eliminate șmecheriile angajatorilor care plătesc peste 90% din angajați cu salariul minim”
Publicat: 25/11/2022, 10:00

Legea dialogului social, adoptată de Parlament, dă dreptul organizațiilor sindicale să negocieze pentru un contract colectiv de muncă unic la nivel național, dar și pentru fiecare sector de activitate, să reprezinte nu doar angajați, ci și tineri în căutarea unui loc de muncă sau șomeri. Prin contractul colectiv de muncă vor fi eliminate „șmecheriile” pe care le fac foarte mulți angajatori din România”, care plătesc peste 90% din salariații lor cu salariul minim pe economie, spune, pentru Gândul, Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical.

Liderii de sindicate susțin că legea elimină abuzuri și restricții pentru salariați, repară drepturi și libertăți fundamentale și încurajarea negocierilor colective.

”S-a introdus dreptul la grevă împotriva Guvernului, dacă încalcă drepturile lucrătorilor”

Bogdan Hossu, liderul Confederației Naționale Sindicale „Cartel Alfa”, spune că Legea dialogului social, care devine operațională după publicarea în Monitorul Oficial, extinde aplicabilitatea de la salariații cu contract de muncă la orice lucrător și introduce inclusiv dreptul la grevă împotriva Guvernului.

„Progresele, elementele principale, sunt legate de faptul că legea extinde aplicabilitatea pentru toate raporturile de muncă, nu numai salariaților, ci și lucrătorilor. Asta înseamnă că inclusiv lucrătorii care sunt în rețele de genul platformelor electronice de vânzări vor putea să fie sindicalizați și vor putea să fie membri ai unui sindicat, apărându-se.

A doua componentă importantă este modul de constituire a unui sindicat, care a coborât nivelul pragului la zece persoane din aceeași unitate, 20 de persoane din sectoare diferite, din același domeniu de activitate. Asta permite, de fapt, sindicalizarea sectorului de întreprinderi mici. 32% din totalul lucrătorilor înregistrați oficial sunt la nivelul întreprinderilor mici, deci de la o persoană la 49 de persoane.

De asemenea, este problema reprezentativității, care a coborât la 15%. S-a stabilit o procedură legată de construcția contractului colectiv – există sindicat al reprezentanților salariaților, ceea ce pune pe un pol de importanță instituția sindicală, conform normelor europene internaționale.

Nu în ultimul rând, este problema legată de dreptul de grevă. S-a flexibilizat și introduc inclusiv dreptul de grevă împotriva Guvernului, în cazul în care Guvernul emite decizii care duc la încălcarea drepturilor pe care le au lucrătorii.

Noi sperăm ca lucrurile să meargă bine și, practic, să existe o posibilitate să se înceapă negocierea contractelor colective sectoriale și introducerea contractului unic la nivel național. S-a reintrodus contractul colectiv unic la nivel național, deci sunt pe toate cele trei paliere: unitate, sector și național interprofesional. Evident, rămâne ca partenerii să convingă reciproc și să ajungă să realizeze contractele respective, prin prisma condiționărilor care există la directiva salariului minim european, care prevede un grad de acoperire al lucrătorilor de cel puțin 80%, prin contracte colective de muncă”, a explicat Bogdan Hossu.

„Legea dialogului social elimină un abuz, o restricție”

Dumitru Costin, președintele Blocului Național Sindical, spune că legea elimină restricțiile privind libertatea de asociere în sindicat.

„În primul rând, Legea dialogului social elimină un abuz, o restricție, pentru că în România aveau libertatea de asociere doar cei care aveau contract individual de muncă, care sunt doar șase milioane și ceva de indivizi, excluzând milioane de cetățeni – până la aproape zece milioane de indivizi – care au alte tipuri de contracte sau care sunt cetățeni în vârstă de muncă și care pot adera și ei la organizații sindicale. Cetățean în vârstă de muncă este și un tânăr aflat în căutarea unui loc de muncă, și un individ care și-a pierdut temporar locul de muncă și el se numește «șomer». Deci inclusiv un șomer poate să adere la organizația sindicală.

Mai mult, această lege elimină niște restricții care existau în piața muncii și care excludeau dreptul lucrătorilor din întreprinderi cu mai puțin de 15 angajați – deci nici măcar acei șase milioane și ceva, în totalitate, nu aveau dreptul să se asocieze în sindicat, pentru că cei din firme sub 15 angajați nu aveau dreptul să se asocieze. Această modificare legislativă dă posibilitatea să te asociezi și dacă în firmă există cel puțin zece angajați. Mai mult, și celor care sunt în firme sub zece angajați le dă posibilitatea să se asocieze în structuri sindicale. Această modificare a eliminat acest abuz, această mizerie, care încălca inclusiv prevederi constituționale, pentru că în Constituție se garantează libertatea de asociere.

Această lege dă posibilitatea, pentru prima oară din 1990, ca dacă lucrătorii organizației sindicale sunt nemulțumiți de o politică publică – care poată să fie adoptată printr-o hotărâre de Guvern, ordonanță sau o lege -, să se poată organiza și să poată să facă grevă la nivel național. Până în prezent, în România, această libertate nu exista. Acesta este încă un element pozitiv al acestei modificări”, a precizat Dumitru Costin.

”Legea corectează standardul dement de reprezentativitate de 50% plus unu”

Legea dialogului social elimină și prevederile prin care reprezentanții angajaților excludeau de la negocierile colective orice formă de organizare sindicală care nu avea 50% plus unu membri de sindicat.

„Această lege reduce standardul de reprezentativitate a lucrătorilor organizați în sindicate, care au dreptul să negocieze colectiv, la nivel de unitate, la 35%, cel puțin. Până acum, pragul era de 50% plus unu – asta însemna că excludeau orice alte organizații care erau sub 50% plus unu. Deci, dacă nu aveai jumătate plus unu membri de sindicat, erai out. Acest standard de reprezentativitate de 50% plus unu era cel mai ridicat din Europa. Nu exista nicio altă țară din Uniunea Europeană cu un astfel de standard dement, dar el a fost introdus cu un singur scop: să fragilizeze libertatea de asociere a lucrătorilor și, mai ales, de negociere.

În momentul în care s-a aprobat, în 2011, acest standard dement de 50% plus unu, a început, mai ales în companiile private, o campanie susținută din partea marilor angajatori pentru destructurarea organizațiilor sindicale. Au fost luați om cu om, bucată cu bucată, organizații sindicale care reprezentau, spre exemplu, 52, 55, 58% din total salariați. S-au făcut presiuni asupra lor, amenințări, au fost șantajați și determinați să iasă din organizațiile sindicale, astfel încât să coboare sub pragul de 50% plus unu și să nu mai aibă calitatea de partener de negociere a contractului colectiv de muncă. Această lege a pus, acolo unde este locul, o instituție introdusă de Legea 62, și-anume instituția reprezentanților salariaților.

Reprezentanții salariaților excludeau de la negocierile colective orice formă de organizare sindicală, atâta timp cât ea nu avea 50% plus unu. Modificarea legislativă actuală face ceea ce trebuia să facă de multă vreme, în acord cu convențiile OM și cu Constituția României, să excludă reprezentanții salariaților acolo unde există organizații sindicale, oricât de mici sunt acestea.

Din acest moment, reprezentanții salariaților se mai pot așeza la masă să negocieze contracte colective de muncă doar dacă în curtea angajatorului respectiv nu mai există organizații sindicale”, a explicat Dumitru Costin.

„Peste patru milioane de salariați nu sunt acoperiți de un contract colectiv de muncă”

Președintele Blocului Național Sindical susține că prin contractul colectiv de muncă vor fi eliminate „șmecheriile pe care le fac foarte mulți angajatori din România”, care aleg să-i plătească pe majoritatea angajaților lor cu salariul minim pe economie.

„Sunt foarte puține contracte colective de muncă încheiate în România. Asta înseamnă că majoritatea salariaților din România – deci peste patru milioane de salariați – nu sunt acoperiți de niciun fel de contract colectiv de muncă. Pe cale de consecință, drepturile pe care le au ei în contractele individuale sunt strict drepturile prevăzute în lege, pe când, printr-un contract colectiv de muncă, se reglementează la un palier superior anumite elemente.

Spre exemplu, o să eliminăm acum, în mare măsură, acolo unde vom negocia colectiv, șmecheriile pe care le fac foarte mulți angajatori din România, care plătesc 90 și ceva la sută din totalul salariaților pe salariu minim.

Indiferent de calitatea muncii, responsabilitatea muncii, nivelul de pregătire profesională al lucrătorilor, contractele colective de muncă stipulează, pe niște ierarhii salariale, care sunt salariile minime pe fiecare treaptă pe care le poți plăti, ca angajator. De aceea am ajuns să avem milioane de contracte individuale de muncă pe salariu minim, pentru că există și o complicitate între angajați și angajatori și, prin absența contractelor colective de muncă, Inspecția Muncii nu mai avea ce să verifice, pentru că atunci când venea într-o curte, nu avea ce să întrebe.

«Așa ne-am înțeles», spunea angajatorul, cu toate că angajatul avea studii superioare și făcea muncă de studii superioare. În realitate, exista o înțelegere tacită, ca diferența în bani să-i fie plătită la negru, fără contribuții la pensii, la șomaj, pentru că pe puțini îi mai interesează ce pensie vor avea când vor ieși la pensie. După 45 de ani încep să se gândească: «Și eu, cu ce pensie o să ies?»”, a mai spus Costin Dumitru.

„Angajatorul n-are contract colectiv de muncă se expune riscului de grevă”

Liderul BNS susține că prin intermediul contractelor colective de muncă este asigurată o pace socială, iar angajații nu pot fi dați afară de către angajatori în cazul în care organizează greve.

„Sunt multe elemente, inclusiv cele care vizează programul de lucru, modul în care se face promovarea în carieră, cum poți avansa, modul în care angajatorul trebuie să investească în educația și formarea ta. În plus, sunt o sumedenie de bonusuri, de stimulente, de zile libere suplimentare, care pot fi negociate de salariați cu angajatorul lor și care, de multe ori, fac diferența în diverse sectoare de activitate. Sunt angajați care zic că merg la o anumită companie pentru că au contract colectiv de muncă, plătesc mai bine, dau bonusuri de Paște și de Crăciun, dau tichete cadou sau tichete de creșă.

Se va face diferența între angajatori și va apărea o competiție reală, pentru că, până acum, toată lumea era pe zona de gri. Se vor schimba multe lucruri de acum încolo – nu peste noapte, dar ușor-ușor. Ce s-a votat în Parlament permite lucrătorilor care n-au fost până acum organizați să se poată organiza, să se poată reprezenta. Până acum, aveau doar foarte multe restricții, deci s-au făcut reparații ale unor drepturi și libertăți fundamentale prin această modificare legislativă și se încurajează dialogul social, negocierile colective.

În momentul în care ai un contract colectiv de muncă, tu, ca angajator, ai asigurată pacea socială. Dacă ai un contract colectiv negociat, încheiat și înregistrat, pe perioada exercitării contractului colectiv de muncă, lucrătorii din curtea ta – dacă tu îți respecți contractul pe care l-ai negociat și încheiat cu ei – nu pot face grevă, ci își văd de muncă și de activitățile pe care le au de făcut.

Angajatorul nu te poate da afară dacă ai decis, împreună cu organizația din care faci parte, să recurgi la acest gest, această exercitare a acestei libertăți, deci înseamnă și protecție pentru greviști. Dacă n-ai contract colectiv de muncă, atunci te expui riscului de a avea conflict și de a ajunge la grevă”, a explicat Costin Dumitru.

Legea dialogului social a fost adoptată, miercuri, de Camera Deputaților, după mulți ani în care sindicatele, patronatele și factorul politic au dezbătut acest act normativ, fără a se ajunge, însă, la niciun rezultat concret. Deși proiectul a fost respins de Senat, Camera Deputaţilor a reprezentat for decizional în acest caz.

Legea dialogului social este un jalon din PNRR, o cerință a Comisiei Europene care avea termen de adoptare până la finalul anului.

Bianca Iliescu
Bianca Iliescu a urmat cursurile Facultății de Comunicare și Relații Publice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), București, și a absolvit școala de televiziune "Academia Studiourile Buftea", secția Editorial, citeste mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase