Marcel Iureș, despre momentul în care mama sa i-a spus să renunțe la teatru: ”A înțeles că acesta era drumul meu, actoria însemna totul pentru mine”

Marcel Iureș, cel mai bine cotat actor român la Hollywood, împlinește astăzi 70 de ani, cariera sa artistică fiind cu adevărat impresionantă. Consacrat prin roluri de compoziție care au atras milioane de spectatori în sălile de teatru, de-a lungul timpului, Marcel Iureș și-a completat un CV extraordinar și prin rolurile pe care le-a interpretat în filme de succes, produse atât în România, cât și în SUA.

Marcel Iureș a fost lăudat de critici pentru aparițiile memorabile din ”Războiul lui Tom Hart” (alături Bruce Willis), ”Misiune: Imposibilă” (unde i-a fost partener celebrului Tom Cruise), ”Layer Cake (cu nu mai puțin celebrul Daniel Craig, protagonistul seriei ”Bond”), ”Interviu cu un vampir” (lângă Brad Pitt), ”Pacificatorul” (George Clooney și Nicole Kidman) sau ”Pirații din Caraibe: La capătul lumii” (Johnny Depp). Însă marele actorul a rămas, permanent, legat și de scena teatrului, primind – de două ori – titlul de cel mai bun actor de teatru din România.

La gala UNITER din 2021, actorul Marcel Iureș a primit premiul pentru întreaga activitate artistică.

Emoționat, a actorul a glumit pe scena Teatrului Național București (TNB), spunând că va muri de inimă și, oricum, abia intră în cea de-a doua jumătate a vieții:

“O să mor de inimă. Şi oricum abia intru în a doua jumătate a vieţii. O să fie un imbold. Pe la 140 de ani se dau operele majore. Am doldora bagajele, am fost cleptoman toată viaţa. Mi-am însuşit şi de la domnul Pino, şi de la domnul Rebengiuc… de la madame Bulandra. De la regizorii minunaţi cu care am lucrat”, a mărturisit Marcel Iureș.

Marcel Iureș: ”Am fost fascinat de faptul că îmi vedeam reflexia în oglindă”

Marcel Iureș a absolvit IATC-ul în 1978, iar destinul său artistic, datorită unui talent ieșit din comun, a fost unul privilegiat. Totuși, actorul își amintește că primul contact cu el însuși, în fața oglinzii, a fost atunci când și-a așezat pe nas o pereche de ochelari cu dioptrii, deși nu avea nevoie de ei, și a a fost fascinat de propria reflexie.

”Pe când aveam 16-17 ani, mi-am pus pe nas nişte ochelari de vedere cu dioptrii. La vremea aceea, nu aveam nevoie de ei. Vedeam perfect. Şi m-am uitat în oglindă. Prin lentile nu vedeam nimic, aşa că m-am uitat pe deasupra lor. Am fost fascinat de faptul că îmi vedeam reflexia în oglindă, pe deasupra ochelarilor şi nu prin ei. Mi s-a părut că e ceva: să te vezi bine fără ochelari, deşi purtându-i. De aici a cam pornit totul”, a povestit Marcel Iureș.

Anii au trecut, Marcel Iureș s-a impus, la nivel teatral și cinematografic și, privind nostalgic lumea artistică, spune că realitatea contemporană oferă subiecte nenumărate. În România, filmul de dragoste este un fel de ”Cenușăreasă”, din păcate, iar filmele psihologice ar putea fi o variantă câștigătoare. Există ”geamantane întregi cu subiecte” neluate în seamă, încă, mai spune Marcel Iureș.

”Mă gândesc la filmul de dragoste, care nu a prea fost băgat în seamă la noi, a fost ignorat de cinematografia românească. Apoi, filmul psihologic contemporan. Aici avem geamantane întregi cu subiecte de care nu se atinge nimeni, fie că e vorba de drame psihologice, filme de spionaj, drame cu eroi din Afganistan şi nenumărate alte posibilităţi, aproape infinite. Şi mai e filmul istoric, mă refer la filmul istoric de foarte bună calitate. Ar trebui rescris total, pornind de la realităţi, şi nu pe baza miturilor şi a comenzilor de la partid, aşa cum se făcea pe vremuri”, transmite marele actor.

”Acasă fizic pentru mine e pământul ăsta pe care călcăm, de care ne batem joc, faţă de care suntem nepăsători, răsfăţati, chiar cinici”

Marcel Iureș

”Eu nu pot să te las aici, o să mori aşa…”

Marcel Iureș a rememorat, în timpul unui interviu, momentul în care mama sa l-a văzut jucând în ”Oedip salvat” și rolul impunea ca actorul să plângă pe scenă.

Mama sa, văzându-l cu ochii în lacrimi, i-a spus să își facă bagajele și să meargă acasă.

”Eram încă începător şi ţin minte că mama a venit să mă vadă pe scenă. Jucam în «Oedip salvat», o piesă scrisă de Radu Stanca şi plângeam pe scenă… bine, plângeam fiindcă aşa era rolul, dar chiar mă implicam şi atunci, trăiam acest rol. Iar după piesă, a venit mama la mine şi mi-a spus: «Dragul meu, acum să te văd că-ţi faci bagajele şi vii acasă, eu nu pot să te las aici, o să mori aşa». Dar a înţeles rapid că acesta e drumul meu, că actoria însemna şi atunci totul pentru mine. Aşa că am continuat şi iată-mă aici”, spunea Marcel Iureș în timpul unui interviu, potrivit adevarul.ro.

Marcel Iureş este unul dintre cei mai apreciați actori români şi unul dintre pionierii fenomenului teatral independent din România, fondatorul Teatrului ACT.

”Mi-ar fi fost greu să trăiesc într-o altă ţară, e greu să exişti într-o altă limbă decât cea maternă”

Rolurile din filmele produse la Hollywood i-a oferit lui Marcel Iureș ocazia de a juca alături de nume mari ai cinematografiei mondiale și chiar i s-a propus să se mute, definitiv, în SUA.

Totuși, marele actor român a refuzat, spre surprinderea multora, renunțând la viitoarele câștiguri financiare de milioane de dolari. Însă recunoaște că i-ar fi fost foarte greu să trăiască într-o altă țară, iar limba maternă este esențială.

”Da, e adevărat, am avut destule oferte de a rămâne în SUA. Mi s-a propus să mă mut definitiv în SUA, dar am refuzat. Mi s-a spus că aşa vin milioanele de dolari, că trebuie să mă mut. Le-am spus: «Ok, stau în România, dar pot veni oricând, iau avionul şi vin când e cazul, ajung în 10-15 ore». Dar aşa nu voiau ei. Nu regret alegerea făcută. Mi-ar fi fost greu să trăiesc într-o altă ţară, e greu să exişti într-o altă limbă decât cea maternă, chiar dacă tu cunoşti limba respectivă. Plus că aici e familia mea, aici e totul”, a mai spus Marcel Iureș, potrivit sursei citate mai sus.