EXCLUSIV VIDEO | Președintele Fundației Corneliu Coposu: ”România a ratat foarte multe oportunități pentru că cel care a preluat puterea după Ceaușescu a fost discipolul lui Mihail Gorbaciov”

Publicat: 12/09/2022, 18:00
Actualizat: 12/09/2022, 18:08

Ion Iliescu și acoliții săi care au preluat puterea în 1989, după fuga lui Nicolae Ceaușescu, unii dintre ei agenți sovietici, s-au folosit de sprijin de la Mihail Gorbaciov pentru a distruge ceea ce au făcut tinerii din 15 până în 22 decembrie 1989, iar asta a făcut ca, în timp ce toate țările Europei de Est se desprindeau de comunism, România să nu beneficieze de aceleași condiții istorice ca acestea, spune Ion-Andrei Gherasim, președintele Fundației Corneliu Coposu, în interviul pe care l-a acordat pentru Gândul.

Fostul șef de cabinet al lui Corneliu Coposu spune că acest lucru trebuie să fie clar spus și cunoscut, mai ales în condițiile în care, după moartea lui Mihail Gorbaciov, unii încă îl văd ca pe omul providențial care a dărâmat comunismul și pe Ceaușescu, dar uită de faptele acestuia din decembrie 1990 până în februarie 1991, uită de masacrul de la Vilnius, unde oamenii au fost împușcați și chiar călcați de tancuri sovietice.

Ion-Andrei Gherasim susține că România nu a reușit să impună legea lustrației, așa cum a făcut-o imediat după 1990 fosta Cehoslovacie, tocmai pentru că Ion Iliescu, un discipol al lui Gorbaciov, a mers pe aceleași idei de perestroika ale fostului lider sovietic.


Ion-Andrei Gherasim este președintele Fundației Corneliu Coposu. Mama și tatăl său, precum și bunicii materni au făcut pușcărie politică în timpul regimului comunist, însumând 38 de ani de detenție grea. Este nepotul lui Ilie Lazăr, cel mai tânăr semnatar al actului Unirii de la Alba Iulia.

Pe 26 decembrie 1989 a fost desemnat șef de cabinet și secretar personal al președintelui PNȚCD, Corneliu Coposu. Între 1991-1995, a urmat cursurile L’Institut d’Études Politiques din Grenoble. După absolvire, în iunie 1995, a redevenit șeful de cabinet al lui Corneliu Coposu și a ocupat această funcție până pe 11 noiembrie 1995. În timpul legislaturii 1996-2000, a fost deputat PNȚCD.

Ion-Andrei Gherasim a fost bursier al German Marshall Fund și al Ministerului de Externe din Franța. În 2014, a fost numit, de către Consiliul Director, director executiv al Fundației Corneliu Coposu, iar din noiembrie 2017 a devenit președintele executiv al acesteia.


Bogdan Rădulescu: Recent, la moartea lui Mihail Gorbaciov, presa și rețelele de socializare erau inundate de mesaje nostalgice de mulțumire adresate celui care a fost ultimul lider al Uniunii Sovietice, considerat omul providențial care a dărâmat comunismul și pe Ceaușescu. Tonalitatea acestor mesaje publice, când era evocată persoana lui Gorbaciov, pendula între panegiric și hagiografie, ignorând însă adevărul istoric. Ați luat poziție publică împotriva unei astfel de răstălmăciri a istoriei. Poate fi considerat Mihail Gorbaciov cu adevărat artizanul eliberării Europei de Est de comunism?

Ion-Andrei Gherasim: Trebuie să avem mare grijă în momentul în care afirmăm niște lucruri despre cea mai importantă personalitate căreia România îi datorează ieșirea din comunism, artizanul principal al acestui eveniment. Și, odată ajunși la acest subiect, trebuie să menționăm niște date exacte care au dus într-adevăr la prăbușirea imperiului sovietic. Prima: 2 iunie 1979. Atunci Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea, în Piața Victoriei din Varșovia, în fața a un milion de oameni strânși să îl vadă, în plin regim comunist, a spus pentru prima oară: ”Cu noi este Dumnezeu. Nu vă fie frică!”. Ce însemna acest mesaj? Mesajul Papei spune, de fapt: ”continuați și luptați-vă până la capăt, până dați jos această hidră roșie!”.

Apoi, se știe foarte bine despre influența pe care a avut-o în prăbușirea comunismului, începând din primele luni ale mandatului său la Casa Albă, președintele american Ronald Reagan. El a contribuit decisiv la prăbușirea imperiului sovietic, ”imperiul răului”, cum îl numise chiar el.

La fel, trebuie să vorbim despre contribuția pe care a avut-o la căderea comunismului și premierul britanic Margaret Thatcher. Totodată, trebuie să îl menționăm pe cancelarul german Helmut Kohl, care, la rândul său, a avut un rol important în căderea Cortinei de Fier și în reunificarea Germaniei.

Sunt în istorie perioade în care un adevărat lider politic trebuie să își impună un punct de vedere. Așa cum a făcut Ronald Reagan atunci când, aflat lângă Zidul Berlinului, i-a cerut foarte clar liderului sovietic: ”Dați jos acest zid, domnule Gorbaciov!”.

A dorit cu adevărat Gorbaciov ca România, după înlăturarea lui Ceaușescu, să devină un stat capitalist, împărtășind valorile democrațiilor occidentale, sau a urmărit doar să îl înlocuiască pe dictatorul român cu un lider comunist cu ”față umană”, care să rămână legat ombilical de interesele Uniunii Sovietice?

Mihail Gorbaciov a fost liderul unui partid comunist. Era secretarul general al PCUS (Partidul Comunist al Uniunii Sovietice). A încercat să dea tuturor impresia că e un reformist și a mințit pe foarte multă lume cu ceea ce a făcut.

Când toate țările Europei de Est au început să se desprindă de comunism și să schimbe regimurile de acolo, România nu a beneficiat de aceleași condiții istorice ca acestea. Acest lucru trebuie neapărat menționat.

În România, ceea ce dorea Mihail Gorbaciov, din păcate, s-a întâmplat. Cel care i-a luat locul lui Ceaușescu, după 22 decembrie 1989, la orele 17:00 (Ion Iliescu – n.red.), a fost unul din discipolii lui Mihail Gorbaciov. Mi-e foarte greu să îi pronunț numele, și asta pentru că, din punctul meu de vedere, este omul din cauza căruia multe lucruri nu s-au putut înfăptui după 22 decembrie 1989. Și, astfel, am pierdut foarte multe lucruri, am ratat foarte multe oportunități.

Acea perestroika dorită de Mihail Gorbaciov a ”reușit” să o impună în România, mai ales în decursul anului 1990, acest individ despre care vă vorbesc și care a preluat puterea după 22 decembrie 1989, individ care are pe conștiință foarte multe crime. Așa cum și Mihail Gorbaciov, la rândul său, are pe conștiință multe crime.

Nu am auzit pe nimeni dintre marile personalități care îl evocă pe Mihail Gorbaciov, personalitatea sa și rolul său în prăbușirea URSS, să explice ce anume a făcut liderul sovietic din decembrie 1990 până în februarie 1991. Nu uitați ce s-a întâmplat în Lituania, masacrul de la Vilnius. Oameni omorâți, călcați de tancuri sovietice. Cine a decis acel masacru? Mihail Gorbaciov!

Ceea ce m-a durut pe mine și nu am să uit niciodată este că în acel moment, în 1991, Occidentul nu a mai avut curajul să comenteze, așa cum comentase înainte, că Gorbaciov este artizanul acestei noi democrații din Europa de Est. Atunci, foarte puțini lideri occidentali au remarcat ceea ce s-a întâmplat în Lituania.

Noi, românii, vorbim de Mihail Gorbaciov ca despre omul care a reușit să aibă acea dispută cu Ceaușescu, în 1987. Din 1987 până în 1989, ne imaginam că există două părți: ”comuniștii buni”, care erau de partea perestroikăi lui Gorbaciov, și ”comuniștii răi”, reprezentați de Ceaușescu. Nu există nici un ”comunist bun” sau ”comunist rău”. Există comuniști care au distrus și au ucis – mergând pe principiile lui Stalin – atâția și atâția oameni.

A coordonat Gorbaciov o rețea de agenți sovietici în timpul Revoluției din 1989 din România și după 1990?

Principalul agent sovietic a fost Nicolae Militaru. El a devenit primul ministru al Apărării după 22 decembrie 1989. Începând cu 22 decembrie 1989, ora 17:00, această revoluție extraordinară începută la Timișoara a fost furată de către Ion Iliescu și acoliții săi. Majoritatea, agenți sovietici.

Dar lucrurile astea se știu. Pe mine acest lucru mă deranjează foarte mult. Sunt persoane lucide, persoane de la care am pretenții, care cunosc aceste lucruri, dar nu știu de ce nu vor să spună adevărul. Să afirme răspicat: ”Aceste lucruri s-au întâmplat, iar acest om este un criminal pentru că s-a folosit de sprijin din afară, de la Gorbaciov, pentru a distruge tot ceea ce au făcut tinerii din 15 decembrie 1989 până în 22 decembrie 1989, ora 17:00”.

Uitați-vă în fosta Cehoslovacie. Ce a făcut Vaclav Havel? Noi am reușit să impunem, imediat după 1990, legea lustrației, așa cum a făcut-o Havel? Nu am reușit. De ce nu am reușit? Pentru simplul motiv că în România a existat un președinte care a mers pe aceleași idei de perestroika pe care a mers și Mihail Gorbaciov.

Există o continuitate de fond între Gorbaciov și Putin? Fiecare cu aparent alte metode, dar cu aceleași obiective?

Nimeni nu neagă faptul că, începând din 1985, Mihail Gorbaciov a avut și el un rol în această, hai să-i zicem, nu prăbușire, ci declin temporar al Uniunii Sovietice. Din păcate, vedem în 2022 că cel care le-a urmat lui Gorbaciov și Elțîn la conducerea acestui imperiu mare care este imperiul rus folosește, practic, aceleași metode sovietice, bolșevice, pe care predecesorii lui le-au practicat.

Bogdan Rădulescu
Bogdan-George Rădulescu, jurnalist, analist politic. Jurnalist între 1995-2015 (Radio România Internațional, Radio România Actualități). A fost corespondent la Bruxelles pentru Radio România (2011-2015), acreditat la Comisia Europeană şi la citeste mai mult