Oana Dogioiu: Sunt burse școlare. Eu cred ca guvernul României încurajează mamele. Le încurajez sa revină la școală. Nu încurajarea natalității la vârste foarte mici. Cauzele țin în funcție de educație. Tinerele trebuie ajutate să revină la școală.
Oana Dogioiu: Sunt burse școlare. Eu cred ca guvernul României încurajează mamele. Le încurajez sa revină la școală. Nu încurajarea natalității la vârste foarte mici. Cauzele țin în funcție de educație. Tinerele trebuie ajutate să revină la școală.
Știți ca este la nivelul Coaliției. Coaliția așteaptă date. S-a vorbit de cele 2 săptămâni care urmează sa ia o decizie. Sunt mai multe variante de lucru pe masă.
Astăzi, toată energia care se tranzacționează în România, Bulgaria, Serbia, Grecia, Moldova, se face pe bursă. Vreau să închid odată acest mit prin care România dă gratis energie electrică Moldovei. România a vândut mai scump decât a cumpărat din Moldova.
Eu am fost acolo (la Iernut), din punct de vedere tehnic acum se analizează ce mai e de făcut. Cu siguranță este vorba de un risc de execuție sub 10%. 10% poate să însemne și 2% și 4%. Specialiștii fac analize pentru a determina foarte clar cât a lucrat acea companie și câți bani trebuie dați. Totul se calculează la virgulă.
Anumite companii care lasă să producă energie, pot să fie în același timp și traderi de energie. Vorbim de companii care aduc lichiditate și credibilitate în piață și care pot să scadă prețul final pentru consumator. Sunt mecanisme foarte fine.
Din punct de vedere al acestui aspect, astăzi prețul cu care se vinde energia din fotovoltaic este sub 100 lei mega wattul. Pentru consumatorul final, nu văd un risc din acest punct de vedere pentru că suntem într-o formă de piață oarecum echilibrată.
Am primit o solicitare din partea PMB, am avut și o discuție cu domnul Bujduveanu pentru a găsi o formulă prin care să modernizăm infrastructura energetică. E o chestie de legalitate. Toate aceste CET-uri rusești, vechi de 40-50 de ani trebuie să fie înlocuite urgent, într-un termen cât mai scurt.
E un segment foarte complicat, e sub 10% necesarul final de preț de execuție a lucrărilor de acolo. După estimările din șantier, aceste lucrări vor dura 6-9 luni. Mai mult durează chestiile birocratice. Scenariul meu optimist este pentru 9 luni.
Un exemplu ipotetic: pot să ai o ofertă cu 3 intervale orare, să difere prețurile. În intervalul 6-10 dimineața să ai un preț maxim de 1 leu, în intervalul 10-18 să ai 80 de bani, în intervalul 18-20 să ai 1 leu și 40, când energia este cea mai scumpă. Furnizorul de energie poate să stabilească care sunt ofertele pe care le fac mai departe către comerciant. Vedem că tot mai mulți oameni și-au instalat aparate de aer condiționat, în clipa în care îl lași pornit, ai prețuri diferite în funcție de interval. E un mecanism foarte complex. Odată ce avem acei 16% dintre consumatori, prin reglarea fluxurilor energetice și crearea unor programe de consum, vor degreva foarte mult sarcina pe vârf de consum și vor crea un nou mod de consum. Vor duce automat la o reglare și o scădere a cererii pe intervalul 18-22.
Sunt două aspecte: eu sunt ministrul Energiei de 2 luni de zile, aceste probleme sunt de zeci de ani și au o istorie foarte complexă. Ceea ce pot să vă spun astăzi e că România mai are 4 luni până în momentul în care trebuie să-și închidă atât minele, cât și centralele pe cărbune.
Am avut o discuție scurtă și aplicată cu președintele pe această temă. În momentul de față, problematica energiei electrice, care are impact atât social, cât și economic, în contextul în care ponderea prețului energiei este în jur de 10%. Ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 5 ori. Pentru România, doar în 2024, 22 de milarde sunt din industria petro-chimică, ce e dependentă de prețul energiei. Prețul energiei se regăsește în tot ce înseamnă securitatea noastră economică.
După o discuție aplicată și foarte fermă din partea mea, am văzut mai multe scăderi și avem deja 3 operatori pe piață a căror tarife au scăzut deja sub 1,30 lei. Ceea ce mă face să cred că au înțeles mesajul din partea Guvernului. Trebuie să susținem țara în această perioadă complicată. Legislația din România permite fiecărui utilizator, în mod gratuit, să schimbe operatorul de furnizare a energiei electrice.
O coerență în tot ceea ce înseamnă finanțarea în proiecte de energie și eficiență energetică. În prezent, avem 6 autorități care finanțează proiecte de energie, în total peste 40 de linii de finanțare care nu au coerență și complementaritate. Am creat acest memorandum pe care l-am trimis spre avizare, prin care creăm un mecanism foarte clar prin care Ministerul Energiei lucrează cu celelalte Minsitere. Acolo unde avem noi linii de finanțare care urmează să fie deschise, e nevoie de o viziune coerentă integrată.
Pentru a asigura o susținere suplimentară din partea statului, am pregătit o aplicație pe care o s-o transmit până în 9 septembrie către Banca Europeană de Investiții și va da începutul acestei digitalizări în sistemul energetic național și care automat să ducă la o reducere cu aproximativ 24% a costului final al energiei electrice. Impactul îl vom vedea în 12-24 de luni
Am venit în fața Guvernului cu propuneri foarte clare. Din punct de vedere practic, avem cele 5 puncte.
Până în 2032, România poate să se transforme din importator de energie, în exportator de energie. Doar până la finalul anului viitor, proiectele Mintia, Iernutul, CET Arad și CET Constanța care fac parte din pachetul de renegociere al PNRR, o să le punem în funcțiune.
Avem nevoie ca energia produsă în timpul zilei să o stocăm și apoi să folosim în vârf de sarcină, astfel nu ajungem să fim dependenți de importuri atât de mult.
Avem nevoie de energie electrică ieftină. Din punct de vedere al Termocentralei Iernut, începută în 2016, suntem într-o situație foarte complicată. Compania care a câștigat licitația este în insolvență și a primit încă o prelungire de 30 de zile. Am început toate procedurile prin care sunt foarte determinat să reziliem acest contract.
Am căutat soluții pentru a scădea prețul la consumatorul final prin măsuri de piață și pentru a crește capacitățile de producție. România și-a asumat prin PNRR unele dintre cele mai ambițioase proiecte de reducere a emisiilor de CEO2 din toată UE. Faptul că și-a asumat că va elimina cărbunele și utilizarea centralelor pe cărbune până la sfârșitul anului 2025, față de Polonia sau Germania care și-au stabilit termene 2039/2049, a făcut ca România să fie nevoită să închidă mai bine de jumătate din capacitățile de producție a energiei în bandă. Acest lucru a transformat România în importator net de energie.
România a ajuns astăzi să aibă unul dintre cele mai mari prețuri din Uniunea Europeană în urma unor măsuri luate acum zece ani, pe care vreau să le prezint.
Scoaterea din producție a capacităților de energie în bandă, bazată pe cărbune și pe gaz, în proporție de peste 56% reprezintă unul dintre argumentele pentru care am ajuns aici.
Schema de plafonare-compensare a prețului la energie electrică din România a ajuns la final la data de 1 iulie, ceea ce a dus ca prețul facturilor să fie chiar dublu. Pentru oamenii care au venituri modeste, sub 1950 de lei, în prima săptămână după instalarea Guvernului, am instituit o schemă împreună cu Minsiterul Muncii prin care 4,1 milioane de persoane vulnerabile să beneficieze de o bonificație de 50 de lei care să acopere aproximativ 60-70% din această creștere.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, susține un briefing la finalul ședinței de Guvern prin care anunță măsurile pentru reducerea prețului la energie.