Oamenii de știință ar fi putut recupera urme ale ADN-ului lui Leonardo da Vinci dintr-unul dintre desenele sale

Oamenii de știință ar fi putut recupera ADN-ul aparținând lui Leonardo da Vinci dintr-un desen și alte obiecte pe care le-a atins în viață. Dacă au dreptate, această descoperire reprezintă o piatră de hotar semnificativă într-o căutare de un deceniu de profilare a genomului celebrului artist.

Obiectele de patrimoniu cultural, cum ar fi desenele, manuscrisele sau documentele de arhivă, nu sunt doar surse de informații istorice; ele pot adăposti și date biologice.

De exemplu, se știe că Leonardo da Vinci , legendarul renascentist, obișnuia să picteze atât cu degetele, cât și cu pensula. În timpul acestui proces, o parte din ADN- ul său ar fi putut fi transferat pe pânză și s-ar putea să rămână până în zilele noastre. Dacă acest ADN ar putea fi recuperat, oamenii de știință l-ar putea investiga pentru a obține noi informații despre viața maestrului artist.

MEDIU Un cetățean român a fost expulzat din provincia Napoli după ce a fost acuzat de deversarea ilegală de deșeuri toxice în Parcul Național Vezuviu

13:55

FLASH NEWS Zelenski susține că Putin începe să piardă teren pe plan extern, inclusiv în Moldova: „Își pierde influența”

13:49

Cercetătorii cred, de asemenea, că astfel de date ar putea avea implicații mai ample pentru „arteomică”, un domeniu emergent care  completează analiza tradițională a artei prin metode științifice pentru a afla mai multe despre creatorul unui obiect, mediul său și istoria obiectului în sine.

De asemenea, pot fi folosite pentru a ajuta la autentificarea anumitor piese sau la identificarea artiștilor din spatele operelor nesemnate. Însă, deși acest lucru poate părea bine pe hârtie, există probleme.

Obiectele culturale sunt de obicei artefacte unice și extrem de fragile. Aceasta înseamnă că sunt dificil de examinat fără a se baza pe tehnici analitice mai invazive care le-ar putea deteriora. În același timp, urmele de ADN de pe orice obiect dat se pot contamina prin contactul cu alte persoane de-a lungul secolelor, fie în timp ce obiectul este depozitat, fie atunci când este manipulat de proprietarii ulteriori sau chiar în timp ce este pregătit pentru analiză în laborator. Acest lucru face dificilă separarea unui semnal biologic de zgomotul biologic.

Totuși, membrii Proiectului ADN Leonardo da Vinci ar fi putut găsi o modalitate de a depăși aceste obstacole prin dezvoltarea unei noi tehnici de eșantionare minim invazive pentru recuperarea ADN-ului din obiecte de patrimoniu cultural. Într-un nou articol preprint, aceștia susțin că ar fi putut recupera mostre de ADN ale lui da Vinci dintr-un desen cu cretă cunoscut sub numele de „Pruncul Sfânt”.

Desenul a fost probabil creat cândva între 1472 și 1476 și înfățișează capul unui băiat ușor înclinat într-o parte. A fost achiziționat de regretatul comerciant de artă Fred Klein în anii 2000 și a fost atribuit maestrului artist datorită unor hașuri caracteristice stângaci, deși acest lucru rămâne în discuție deoarece este posibil ca desenul să fi fost realizat de unul dintre studenții lui da Vinci.

Folosind tampoane similare cu cele folosite pentru testarea COVID-19 , cercetătorii au reușit să colecteze probe de ADN din desen. Echipa a colectat, de asemenea, ADN dintr-o scrisoare despre care se presupune că ar fi fost scrisă de vărul lui da Vinci, Frosino di ser Giovanni da Vinci.

Prin secvențierea cromozomilor Y din ADN-ul colectat din desen și din scrisoare, s-a descoperit că probele au un strămoș comun în Toscana, regiunea din Italia unde s-a născut da Vinci. Acest lucru sugerează că ADN-ul din desen a aparținut într-adevăr artistului, dar nu este concludent.

În prezent, nu există nicio modalitate de a confirma că ADN-ul i-a aparținut lui da Vinci; acest lucru se datorează faptului că artistul nu are descendenți cunoscuți, iar rămășițele sale au fost deranjate la locul lor de înmormântare în timpul Revoluției Franceze.

Pe lângă ADN-ul uman, echipa a recuperat și ADN aparținând unui amestec de ciuperci, bacterii, plante și virusuri care s-au acumulat pe desen de-a lungul secolelor. Datele provenite de la aceste organisme au propriile lor utilizări. Ele pot ajuta la evidențierea naturii materialelor folosite de artist pentru a-și crea opera, precum și la oferirea de informații despre modul în care lucrarea a fost depozitată, conservată și manipulată de către alții.

Așadar, deși acest studiu s-ar putea să nu facă o legătură concludentă între Pruncul Sfânt și da Vinci, rezultatele reprezintă un pas important către acest obiectiv.

„În concluzie, eșantionarea minim invazivă bazată pe tampon, împreună cu secvențierea ADN-ului de generație următoare cu input redus, poate recupera material biologic detectabil, multi-domeniu, din obiecte de patrimoniu cultural și poate susține profilarea comparativă între artefacte și controale”, scrie echipa în lucrarea lor preprint.

„Setul de date actual oferă o bază practică pentru fezabilitate și ipoteze de monitorizare orientate spre conservare.” Preprint-ul, care este o versiune preliminară a unei lucrări științifice care așteaptă evaluarea inter pares, a fost publicat pe bioRxiv .

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

Un tablou de Perugino, care a stat ani de zile prăfuit într-un garaj, vândut la licitație pentru 897.000 de dolari