Praznicul Sfântului Pantelimon. Tradiții, superstiții și obiceiuri de ziua doctorului fără arginți

Pe 27 iulie, creștinii ortodocși îl prăznuiesc pe Sfântul Pantelimon, unul dintre cei mai iubiți sfinți tămăduitori ai Bisericii. Pentru mulți români, această zi nu este doar una religioasă, ci și profund legată de tradiții, superstiții și obiceiuri vechi de sute de ani.

Deși este cunoscut drept „doctor fără de arginți”, Sfântul Pantelimon nu este doar o figură spirituală, ci și un simbol al vindecării, al milei și al credinței neclintite. Dar cine a fost, de fapt, acest sfânt – și ce se spune că e bine, sau dimpotrivă, rău să faci în ziua lui?

Povestea Sfântului Pantelimon

Născut în Nicomidia (Asia Mică, în prezent Turcia), în secolul al III-lea, Sfântul Pantelimon a fost fiul unui tată păgân și al unei mame creștine. Mama sa, Evula, i-a insuflat de mic credința în Hristos, însă a murit prea devreme pentru a-l crește în duhul Bisericii. Atras de știință, Pantelimon a studiat medicina, devenind ucenicul faimosului doctor Eufrosin.

OPINIE Obiectivul comun al SUA și al Rusiei, în viziunea lui CTP: Ambele vor dispariția Uniunii Europene

22:21

ALEGERI 2025 AUR acuză Biroul Electoral Județean Buzău că acoperă „campania ilegală din «Ziua Tăcerii»” după ce a respins toate sesizările formațiunii

22:02

Destinul i s-a schimbat radical când l-a cunoscut pe preotul Ermolae, cel care l-a readus la credința creștină și i-a arătat că o altă dimensiune, poate chiar mai profundă, a medicinei este vindecarea sufletelor. Nu a trecut mult timp până când Pantelimon a devenit cunoscut pentru vindecările sale miraculoase – făcute nu pentru bani, ci din dragoste față de semeni. Se spune că a vindecat, prin rugăciune, un copil mușcat de o viperă. Credința tot mai puternică l-a determinat să se boteze.

Minunile sale s-au răspândit repede, iar exemplul său a fost atât de puternic, încât chiar și tatăl său păgân s-a convertit. După moartea acestuia, Pantelimon și-a împărțit întreaga avere săracilor și a ales să-și trăiască viața în slujba celor bolnavi, câștigându-și astfel renumele de „doctor fără de arginți”.

Martiriul Sfântului Pantelimon: credință, minuni și jertfă

Una dintre cele mai cunoscute vindecări a fost cea a unui orb, care l-a adus în atenția împăratului Maximian Galeriu. Acestuia i-a demonstrat că puterea lui Hristos este mai presus decât orice – vindecând un paralitic pe care medicii și preoții păgâni nu reușiseră să-l ajute.

Denunțat pentru credința sa, Pantelimon a fost supus la numeroase torturi. În cele din urmă, a fost decapitat la ordinul împăratului, în anul 305, în timpul persecuțiilor ordonate de Dioclețian. Deși fusese dat ordin să-i fie ars trupul, creștinii l-au recuperat și l-au înmormântat cu cinste, în apropierea locului martiriului.

Moaștele sale sfinte au fost păstrate de-a lungul veacurilor, fiind astăzi venerate în biserici din întreaga lume. Sfântul Pantelimon este considerat ocrotitorul medicilor și tămăduitorul celor suferinzi, un simbol al milosteniei, credinței și vindecării.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Pantelimon

În cultura populară românească, ziua de 27 iulie este marcată de o serie de tradiții transmise din generație în generație. Acestea reflectă nu doar cinstirea Sfântului Pantelimon, ci și legătura profundă a satului românesc cu ritmurile naturii și cu puterea credinței.

Zi de odihnă și respect

Se spune că în această zi nu se lucrează, pentru a nu atrage boala și ghinionul. Femeile nu torc, nu spală și nu coc pâine, iar bărbații nu merg la câmp. Cei care încalcă această interdicție riscă — potrivit tradiției — să se îmbolnăvească de ciumă, să sufere pagube în gospodărie sau să aibă parte de „ceasuri rele”.

Pomeni și fapte de milostenie

Fiind considerată o zi de pomenire, mulți credincioși pregătesc colivă, colaci și mâncare de post, pe care le oferă în memoria celor adormiți. În multe zone, se împart și fructe de sezon, precum mere sau prune, „ca să nu fie poamele viermănoase”. Milostenia făcută în această zi este văzută ca o formă de protecție împotriva bolilor și necazurilor.

Rugăciune și lumânări pentru cei bolnavi

Credincioșii merg la biserică și aprind lumânări pentru sănătate, mai ales pentru cei suferinzi sau aflați pe patul de moarte. Se citesc acatiste către Sfântul Pantelimon, considerat tămăduitor grabnic ajutător, iar mulți oameni rostesc rugăciuni speciale pentru vindecare trupească și sufletească.

Rugăciunea către Sf. Pantelimon

Mulți români rostesc în această zi rugăciuni speciale către Sfântul Pantelimon, cerându-i ajutorul în caz de boală, operații sau suferințe trupești. Rugăciunea către el este una dintre cele mai cunoscute rugăciuni de vindecare din tradiția ortodoxă.

Superstiții și credințe populare legate de Sfântul Pantelimon

De-a lungul vremii, ziua Sfântului Pantelimon a fost învăluită în numeroase superstiții și semne populare, care reflectă înțelepciunea empirică și spiritualitatea țăranului român.

Semne din natură

• Se spune că dacă plouă pe 27 iulie, toamna va fi lungă, bogată și rodnică.
• Frunza teiului se întoarce pe dos, iar cerbul iese din apă, semne că vara se încheie și se apropie iarna.
• În această zi, apa începe să se răcească, după credința populară.

Ce e bine și ce nu e bine să faci de Sfântul Pantelimon

• Cine se roagă cu credință de Sfântul Pantelimon nu va suferi de dureri de cap sau de ochi.
• Nu este bine să te cerți, să blestemi sau să te mânii — altfel, îți alungi norocul și sănătatea din casă.
• Se obișnuiește să se mănânce porumb și dovlecei, considerate alimente care dau putere și vigoare pentru iarnă.

Moaștele Sfântului Pantelimon: Pelerinaje sfinte în țară și dincolo de hotare

În România, credincioșii se pot închina Sfântului Pantelimon în numeroase lăcașuri de cult unde moaștele sale sunt păstrate cu sfințenie. De la Catedrala Mitropolitană din Iași, până la Catedrala Episcopală din Galați — unde se află și moaștele Sfântului Nectarie — și până la Catedrala Arhiepiscopală a Tomisului din Constanța (unde se păstrează relicve încă din 1931) și Mănăstirea Oașa din județul Alba, aceste locuri au devenit adevărate centre de pelerinaj.

În București, moaștele pot fi cinstite la mai multe biserici importante: „Adormirea Maicii Domnului – Precupeții Noi”, Sfântul Stelian Lucaci, Sfântul Dumitru (Posta), Mănăstirea Plumbuita, Biserica Sfântul Antonie cel Mare, Biserica Stavropoleos, Biserica Sfântul Alexie și, desigur, la Biserica Sfântul Pantelimon – Foișorul de Foc, lăcaș închinat chiar acestui sfânt tămăduitor.

Moaștele sale nu sunt venerate doar în România. O parte dintre ele se află, spre exemplu, și în Catedrala din Porto, Portugalia, unde au fost aduse de refugiații armeni după căderea Constantinopolului, în 1453 — o mărturie vie a credinței care a traversat veacurile și a unit popoare.

Sfântul Pantelimon – un reper spiritual al vindecării și speranței în vremuri tulburi

Într-o lume tot mai preocupată de sănătate, stres și echilibru interior, figura Sfântului Pantelimon rămâne un reper spiritual. Iar tradițiile păstrate de români în această zi aduc, dincolo de simbol, un sentiment de speranță și apartenență.

Pe 27 iulie, românii nu doar prăznuiesc un sfânt – ci își reînnoiesc legătura cu credința, cu tradiția și cu convingerea că vindecarea începe întotdeauna din suflet.