Raportul CE privind statul de drept. De la bine la rău, mai ales la capitolul Anticorupție din cauza prescripției faptelor în numeroase dosare penale

Raportul Comisiei Europene privind statul de drept a fost finalizat. România a făcut pași semnificativi către finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile justiției, care au abordat preocupările legate de independența, calitatea și eficiența sistemului de justiție.

„În prezent se explorează demersuri legislative menite să consolideze și mai mult garanțiile referitoare la independența procurorilor de rang înalt și a poliției judiciare, iar Ministerul Justiției va analiza oportunitatea unei evaluări a punerii în aplicare a legilor justiției după trecerea a suficient timp de la adoptarea acestora, ținând seama de necesitatea de a menține stabilitatea cadrului juridic. Transparența jurisprudenței privind sancțiunile disciplinare s-a îmbunătățit, datorită eforturilor de sensibilizare”.

În analiza situației statului de dept din România, Comisia a subliniat că Ministerul Justiției a dat dovadă de deschidere în adaptarea reformei sistemelor informatice din cadrul instanțelor, s-au depus eforturi pentru asigurarea resurselor umane în sistemul de justiție prin noi recrutări, au existat inițiative legate de facilitarea accesului la asistență judiciară.

SOCIAL Gest incredibil al unui șofer implicat într-un accident în sectorul 5. Bărbatul a lovit intenționat ambulanțele venite să-i acorde primul ajutor

18:09

EDUCAȚIE Guvernul a deblocat sute de posturi pentru creșe. Ministrul Educației:”Educaţia trebuie să intre în faza de stabilizare”

17:58

“Durata procedurilor a crescut în comparație cu anii precedenți. Punerea în aplicare a strategiei anticorupție 2021-2025 se menține în parametri și este în curs de pregătire o nouă strategie, bazată pe evaluarea ex posta strategiei actuale. Autoritățile înregistrează în continuare rezultate pozitive în ceea ce privește combaterea corupției, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt. Cu toate acestea, în urma hotărârilor privind termenele de prescripție, instanțele naționale au închis numeroase cazuri de corupție și au anulat condamnări.

S-au luat măsuri suplimentare în ceea ce privește sistemul de investigare și urmărire penală a infracțiunilor din sistemul judiciar. Este în discuție actualizarea cadrului legislativ privind integritatea, fiind în curs de elaborare un proiect de lege menit să abordeze practica . Agenția Națională de Integritate a continuat să înregistreze rezultate în ceea ce privește gestionarea conflictelor de interese și declarațiilor de avere, însă o hotărâre a Curții Constituționale va obliga România să își reevalueze sistemul declarațiilor de avere, perceput până în prezent ca fiind unul solid”.

În concluzie, deși Raportul Comisiei Europene relevă rezultatele bune pe anumite segmente cum ar fi combaterea corupției sau luarea de măsuri la nivel operational pentru a asigura investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor în sistemul judiciar, se regăsesc totuși și minusuri cum ar fi închiderea unor dosare de corupție pentru că au depășit termenul de prescripție sau lipsa unor norme privind activitățile de lobby pentru senatori și deputați.

În raportul Comisiei Europene se subliniază faptul că “în prezent se explorează demersuri legislative menite să consolideze și mai mult garanțiile referitoare la independența procurorilor de rang înalt și a poliției judiciare, iar Ministerul Justiției va analiza oportunitatea unei evaluări a punerii în aplicare a legilor justiției după trecerea a suficient timp de la adoptarea acestora, ținând seama de necesitatea de a menține stabilitatea cadrului juridic”.

Problemele privind independența sistemului judiciar. “Nivel mediu” este concluzia din Raport

În ce privește independența sistemului judiciar, în Raportul CE se menționează următoarele aspecte:

“Percepția cu privire la independența sistemului judiciar din România rămâne în continuare la un nivel mediu, atât în rândul publicului larg, cât și al întreprinderilor. În ansamblu, 44 % din populația generală și 51 % din întreprinderi percep nivelul de independență al instanțelor și al judecătorilor ca fiind „destul de bun sau foarte bun” în 2025 .

Percepția publicului larg asupra independenței sistemului de justiție s-a deteriorat semnificativ în comparație cu 2024 (52 %) și 2021 (51 %). Percepția întreprinderilor\asupra independenței sistemului de justiție s-a deteriorat în comparațiecu 2024 (56 %), deși s-a îmbunătățit în comparație cu 2021 (45 %).

S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește finalizarea procesului inițiat în vederea luării în considerare a recomandărilor Comisiei de la Veneția privind legile Justiției. Ministerul Justiției a evaluat raportul grupului de experți la nivel înalt care a fost înființat cu scopul de a analiza soluții legislative adecvate pentru a da curs avizului Comisiei de la Veneția privind legile justiției .

Pe baza acestei evaluări, guvernul a inițiat demersuri menite să consolideze garanțiile legate de mandatul procurorilor de rang înalt . În acord cu grupul de experți, care a concluzionat că garanțiile deja existente sunt suficiente și că sistemul actual ar permite constituirea unei echipe de conducere care să coopereze în mod eficace6 , Ministerul Justiției nu a considerat necesar să introducă o selecție competitivă pentru vicepreședinții instanțelor și adjuncții conducătorilor parchetelor.

Pe baza motivelor constituționale de legalitate și control ierarhic, Ministerul Justiției a ales să mențină prerogativ procurorului general de a eluda ierarhia urmăririi penale atunci când constată că măsurile de urmărire penală sunt ilegale sau neîntemeiate. Intrarea în vigoare a legilor justiției în 2022 a răspuns preocupărilor privind independența, calitatea și eficiența sistemului de justiție.

Evaluarea de către guvern a raportului întocmit de grupul de experți încheie procesul inițiat în ianuarie 2023 cu scopul de a ține seama de recomandările formulate de Comisia de la Veneția pentru a îmbunătăți în continuare legile, înregistrându-se progrese semnificative în ceea ce privește recomandarea formulată în Raportul din 2024 privind statul de drept. (…)

Percepția cu privire la independența sistemului judiciar corespunde următoarelor categorii: independență foarte scăzută (sub 30 % din respondenți consideră că nivelul de independență a sistemului judiciar este destul de bun și foarte bun); independență scăzută (între 30 % și 39 %), independență medie (între 40 % și 59 %), independență ridicată (între 60 % și 75 %) și independență foarte ridicată (peste 75 %)”.

Analizarea modului de promovare a magistraților

Comisia va evalua îndeplinirea jalonului 423 atunci când România va transmite cererea de plată relevantă, se arată în document.

„De asemenea, Ministerul Justiției a fost de acord cu concluziile grupului potrivit cărora o viitoare lege care să reglementeze organizarea și funcționarea poliției judiciare ar trebui să prevadă că agenții poliției judiciare nu sunt obligați să raporteze ministrului de interne cu privire la activitatea lor.

O astfel de legislație este importantă pentru a îmbunătăți în continuare garanțiile prevăzute în legile justiției. Având în vedere necesitatea de a menține stabilitatea cadrului juridic, guvernul a indicat că se va avea în vedere o evaluare a punerii în aplicare a legilor justiției după trecerea a suficient timp de la adoptarea acestora.

Ministerul Justiției consideră că o perioadă de cel puțin cinci ani ar fi cea mai adecvată pentru a evalua punerea în aplicare a legilor justiției, însă pentru moment nu a fost instituit niciun cadru în acest scop. Părțile interesate, inclusiv cele din afara sistemului judiciar, au subliniat că este important să se analizeze în special modul de promovare a judecătorilor, atrăgând atenția asupra neanonimizării candidaturilor individuale examinate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)”.

„Trebuie efectuat un audit privind repartizarea dosarelor în cadrul Inspecției Judiciare în termen de doi ani de la punerea lor în aplicare, dar nu s-au luat încă măsuri”

O preocupare majoră privește nivelul de transparență în promovarea judecătorilor la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), care se bazează pe o evaluare a hotărârilor pronunțate de aceștia și pe un interviu în fața Secției pentru judecători a CSM.

„Comisia de la Veneția a reiterat principiul reprezentării largi și echitabile a tuturor nivelurilor și tipurilor de instanțe în consiliile judiciare. Unele asociații de magistrați au solicitat o reprezentare mai echilibrată a instanțelor inferioare în Secția pentru judecători a CSM. În conformitate cu legile justiției, trebuie efectuat un audit privind repartizarea dosarelor în cadrul Inspecției Judiciare în termen de doi ani de la punerea lor în aplicare, dar nu s-au luat încă măsuri în acest sens.

Transparența jurisprudenței privind sancțiunile disciplinare s-a îmbunătățit, însă magistrații consideră în continuare că se confruntă cu presiuni nejustificate din partea sistemului judiciar.

Pentru a disemina jurisprudența dezvoltată cu privire la răspunderea disciplinară și pentru a spori gradul de conștientizare, ÎCCJ a publica pe site-ul său un rezumat al hotărârilor pronunțate în materie disciplinară în perioada 2021-2024, precum și buletine anuale privind principalele decizii adoptate.

De asemenea, CSM dezvoltă o aplicație informatică pentru a face cunoscută jurisprudența în materie disciplinară, care va fi în curând disponibilă judecătorilor și procurorilor prin aplicația Rejust. Unii magistrați continuă să își exprime îngrijorarea cu privire la presiunea nejustificată cu care se confruntă (…)

Proiectul prevede măsuri tranzitorii în temeiul cărora procurorii de rang înalt aflați la primul mandat ar putea, la sfârșitul mandatului lor de trei ani, să fie reconfirmați pentru un mandat de cinci ani. (…)

CSM s-a pronunțat și împotriva presiunii publice asupra judecătorilor, citând momente în care liderii politici au formulat comentarii denigratoare cu privire la magistrați, în special în urma unor hotărâri specifice” .

Îngrijorări legate de dazele de date judiciare care ar urma să fie găzduite de MJ

Ministerul Justiției lucrează la un sistem centralizat care ar urma să găzduiască dosare digitalizate ale cauzelor, permițând părților și reprezentanților legali ai acestora să acceseze, într-o formă consolidată, toate documentele cauzelor pendinte.

“În cadrul reformei propuse, bazele de date judiciare ar urma să fie găzduite și administrate la nivel central în cadrul Ministerului Justiției.

CSM, comitetul executiv al Rețelei Europene a Consiliilor Judiciare și alte părți interesate și-au exprimat îngrijorarea cu privire la absența, în cadrul acestei reforme, a unor garanții care să asigure că Ministerul Justiției nu are acces la sistemul centralizat în care se vor regăsi toate documentele cauzelor pendinte, inclusiv cele legate de cauze specifice, precum și orice date stocate pe calculatoarele judecătorilor și ale personalului instanțelor.

Unul dintre motivele de îngrijorare constă în imposibilitatea de a identifica dacă și când a avut loc un astfel de acces. Ministerul Justiției și-a exprimat disponibilitatea de a analiza această chestiune pentru a asigura menținerea independenței sistemului judiciar (…) În cazul parchetelor a fost aleasă o altă soluție, în care datele au fost de asemenea centralizate, dar au fost găzduite într-un domeniu separat, al cărui administrator de date este o entitate din sistemul judiciar.”, se arată în Raportul CE.

„Durata procedurilor a crescut în comparație cu anii precedenți”

Cuantumul taxelor de timbru judiciare a fost redus în anumite domenii, în special în litigiile familiale, au punctat evaluatorii Comisiei Europene în raportul CE.

„Potrivit Ministerului Justiției, aproape 30 000 de persoane au beneficiat de asistență judiciară în 2024, iar bugetul pentru 2025 a crescut ușor. Totuși, părțile interesate regretă absența unor date disponibile public privind numărul de beneficiari, profilul acestora și sumele primite.

Durata procedurilor a crescut în comparație cu anii precedenți. Timpul necesar pentru soluționarea cauzelor civile, comerciale, de contencios administrativ și de altă natură a continuat să crească, de la 160 de zile în 2021 la 171 de zile în 2022 și la 228 de zile în 2023, în timp ce rata de soluționare a cauzelor civile, comerciale, de contencios administrativ și de altă natură a scăzut de la 102 % în 2021 la 96 % în 2022 și la 87 % în 2023.

Volumul de muncă al instanțelor, în special numărul de cauze noi și pendinte, a crescut în comparație cu Raportul anterior privind statul de drept. În unele cazuri, durata procedurilor este considerată un obstacol în calea accesului la justiție, inclusiv în ceea ce privește cererile de acces la documente de interes public”.

„Nivelul corupției din sectorul public rămâne ridicat”

La capitolul Anticorupție nu stăm tocmai bine. Raportul subliniază următoarele aspecte:

„Percepția experților, a cetățenilor și a cadrelor de conducere din mediul de afaceri este că nivelul corupției din sectorul public rămâne ridicat. Indicele de percepție a corupției din 2024 calculat de Transparency International pentru România a fost de 46 din 100, ceea ce o plasează pe locul 24 în Uniunea Europeană și pe locul 65 la nivel mondial. (…)

Potrivit sondajului Eurobarometru special din 2025 privind corupția, 75 % din respondenți percep corupția ca fiind larg răspândită în țara lor (față de media UE de 69 %), iar 60 % afirmă că se simt afectați de corupție în viața de zi cu zi (față de media UE de 30 %).

În ceea ce privește întreprinderile, 90 % din ele consideră că fenomenul corupției este generalizat (față de media UE de 63 %), iar 72 % din ele consideră că acesta face dificilă desfășurarea de activități economice (față de media UE de 35 %).

În plus, 51 % din respondenți consideră că există suficiente cazuri de urmăriri penale soldate cu condamnări pentru ca acestea să aibă un efect de descurajare a corupției (față de media UE de 36 %), în timp ce 34 % din întreprinderi consideră că persoanele și întreprinderile găsite vinovate de mituirea unui înalt funcționar sunt pedepsite în mod corespunzător (față de media UE de 33 %)37 .

Punerea în aplicare a Strategiei anticorupție (SNA) pentru perioada 2021-2025 se menține în parametri și este în curs de pregătire o nouă strategie. Această nouă strategie va fi elaborată după evaluarea ex post a strategiei anterioare, care va fi realizată în primul trimestru al anului 2026.

Raportul de monitorizare a SNA pentru 2024 a fost elaborat deja în primul trimestru al anului 2025. Ministerul Justiției pregătește achiziția publică a unui audit extern al SNA, acesta fiind unul dintre obiectivele planului național de redresare și reziliență al României.

De asemenea, a început pregătirea unei SNA post-2025, care va asigura că măsurile anticorupție vizează sectoarele cu risc ridicat și sunt adaptate la cele mai recente tendințe ale tipologiilor corupției. O nouă prioritate va fi promovarea educării și a sensibilizării cu privire la aspectele legate de corupție în rândul tinerilor și dintr-un stadiu incipient al dezvoltării profesionale, pentru a promova o cultură a integrității și a responsabilității sociale.

Autoritățile înregistrează în continuare rezultate pozitive în ceea ce privește combaterea corupției, inclusiv în cazurile de corupție la nivel înalt. Parchetul General a continuat să emită numeroase puneri sub acuzare în cazuri de corupție, iar instanțele au pronunțat numeroase hotărâri definitive.

Direcția Națională Anticorupție (DNA), responsabilă cu urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel înalt, a obținut rezultate similare celor din anul anterior, cu 391 de condamnări și 147 de achitări39. De asemenea, DNA lucrează la instrumentarea cauzelor încă nesoluționate, deși volumul total de muncă rămâne substanțial, având în vedere numărul de plângeri noi 40.

În pofida numeroaselor posturi vacante din cadrul 36 România are același punctaj și ocupă aceeași poziție în clasament ca în anul precedent. Punctajul din 2019 a fost de 44, deci cu 2 puncte mai mic. Punctajul crește/scade semnificativ atunci când variază cu mai mult de cinci puncte, se îmbunătățește/se deteriorează atunci când variază cu 4-5 puncte și este relativ stabil atunci când variază cu 1-3 puncte în decursul ultimilor cinci ani. (…)

În cursul anului 2024 au fost soluționate în total 1 702 cazuri care implicau infracțiuni de corupție (1 843 în 2023, 1 662 în 2022); în legătură cu acestea s-au emis 209 puneri sub acuzare și acorduri de recunoaștere a vinovăției (față de 259 în 2023 și de 266 în 2022), prin care au fost trimiși în judecată 369 de inculpați (față de 328 în 2023 și de 327 în 2022).

Au fost pronunțate 164 de hotărâri definitive (față de 159 în 2023 și de 203 în 2022), prin care au fost condamnate 179 de persoane (față de 154 în 2023 și de 184 în 2022) – a se vedea contribuția din partea României la Raportul din 2025 privind statul de drept, anexa 13 și Raportul din 2024 privind statul de drept, capitolul consacrat situației statului de drept din România”.

DNA pledează pentru o modificare legislativă interesantă

„În 2023 au fost condamnați 400 de inculpați, iar 175 au fost achitați. Numărul cauzelor pendinte a fost de 5 443, față de 6 085 în 2023.

DNA consideră că reducerea cu aproximativ 10 % este un rezultat bun, având în vedere că în 2023 și 2024 a primit aproximativ 2500 de plângeri noi. În cursul anului 2024 au fost trimiși în judecată 683 de inculpați (față de 651 în 2023 și de 779 în 2022), într-un total de 131 de cazuri (față de 132 în 2023 și de 404 în 2022).

Urmărirea penală a dus la punerea sub acuzare a 445 dintre acești inculpați (față de 481 în 2023 și de 565 în 2022) și la un acord de recunoaștere a vinovăției în cazul celorlalți 238 (față de 214 în 2022 și de 165 în2021).

Numărul de dosare mai vechi de 5 ani de la data notificării a scăzut (129 față de 177 în 2023, 263 în 2022 și 323 în 2021). (…)

DNA a primit echipamente menite să faciliteze cercetările și urmăririle penale, cum ar fi instrumente de supraveghere, de comunicații securizate și de analiză a datelor. DNA pledează pentru o modificare legislativă care să permită, în cazurile justificate corespunzător, anchetarea sub acoperire a infracțiunilor de corupție peste limita maximă de un an prevăzută în prezent de lege, așa cum se întâmplă în cazul altor infracțiuni complexe, cum ar fi cele de spălare a banilor .

O lege din decembrie 2024 a consolidat incriminarea dării sau luării de mită la nivel transnațional și a conferit DNA competențe exclusive pentru această infracțiune”.

Despre prescripție și efectele ei: “Instanțele au închis numeroase cazuri de corupție și au anulat condamnări”

Conform Raportului CE privind statul de drept în România, încursul anului 2024, EPPO a investigat 44 de cazuri de corupție, ceea ce reprezintă 5 % din numărul total de cazuri ale EPPO din România.

“În opinia magistraților, corupția a devenit mai sofisticată decât simpla dare de mită, autorii implicându-se în forme mai complexe de abuz în serviciu și deturnare de fonduri publice în interesul persoanelor din rețeaua lor, ceea ce îngreunează stabilirea răspunderii penale.

În urma hotărârilor Înaltei Curți de Casație și Justiție privind termenele de prescripție, instanțele au închis numeroase cazuri de corupție și au anulat condamnări. În pofida istoricului în general pozitiv, o serie de cauze penale sunt în curs de clasare ca urmare a hotărârii Curții Constituționale a României (CCR), publicată la 25 iunie 2018, care a constatat că întreruperea termenului de prescripție în temeiul articolului 155 alineatul (1) din Codul penal este neconstituțională,
vidul legislativ fiind umplut abia prin adoptarea unei ordonanțe de urgență a Guvernului la 30 mai 2022.

Având în vedere principiul potrivit căruia infracțiunile și pedepsele trebuie să fie definite prin lege, Curtea de Justiție a UE a interpretat dreptul UE, în cauza Lin47, în sensul că nu se opune expirării termenelor de prescripție în cazurile în
care actele de procedură au intervenit în perioada 25 iunie 2018-30 mai 2022, dar a considerat că principiul legii penale mai favorabile (lex mitior) nu permite instanțelor române să repună în discuție întreruperea termenului de prescripție prin acte de procedură intervenite înainte de 25 iunie 2018.

Pe de altă parte, în iunie 2024 Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a statuat că aplicarea retroactivă a principiului lex mitior împiedică întreruperea termenelor de prescripție inclusiv prin actele de procedură intervenite înainte de constatarea nelegalității de către CCR în decizia sa publicată în iunie 2018.

În plus, în Decizia nr. 16/2024 din 16 septembrie 2024, ÎCCJ a extins interpretarea principiului lex mitior la infracțiunile comise anterior datei de 30 mai 2022, statuând că acesta previne și întreruperea termenelor de prescripție prin acte de procedură intervenite ulterior datei de 30 mai 2022. Această jurisprudență a ÎCCJ a fost urmată în mare de instanțele române, care au extins neutralizarea efectului întreruptiv al actelor de procedură dincolo de intervalul 2018-2022,
exacerbând astfel riscul sistemic ca un număr considerabil de cauze penale să nu intre sub incidența niciunei sancțiuni penale.

Efectele combinate ale acestei jurisprudențe fac dificilă pronunțarea unei hotărâri definitive în numeroase cauze de corupție anterioare datei de 30 mai 20225 și pot ridica anumite semne de întrebare din perspectiva
dreptului UE”.

Foto: Profimedia