Secretarul general al Guvernului, Ştefan Radu Oprea, atrage atenţia vicepremierului Oana Gheorghiu că nu îşi cunoaşte fişa postului

Secretarul general al Guvernului, Ştefan Radu Oprea, atrage atenţia vicepremierului Oana Gheorghiu că nu a parcurs fişa postului, înainte să ceară listarea la bursă a unor companii de stat.

Oprea o pune la curent pe Gheorghiu cu cele „patru probleme distincte, care merită separate cu claritate” referitor la motivele invocate în slujba acestei idei.

Oana Gheorghiu uită să respecte procedura într-un organism prezidat de ea însăşi

Prima este legată de „problema procedurală”, care impune ca lista companiilor să fie dezbătută în „Comitetul Interministerial pentru Sprijinirea Implementării Reformei 9(CNR9), organism prezidat chiar de doamna Gheorghiu”.

EMISIUNI Scandal în platoul emisiunii „Subiectul Zilei”. Deputatul USR George Gima se ceartă cu senatorul PSD Daniel Zamfir pe apărarea împotriva dronelor

22:12

CONTROVERSĂ „Azi la ce oră vine drona?” Cum poate ajunge un incident grav de securitate o banalitate. Cele două scenarii posibile care explică incursiunile repetate ale dronelor în spațiul aerian românesc

22:09

Companiile la care se face referire sunt CEC Bank, Aeroporturi București, Portul Constanța, Loteria Română, Poșta Română etc.

„Documentul a fost introdus pe ordinea de zi a ședinței de guvern în dimineața ședinței, neexistând timpul necesar pentru a fi studiat.

Un document cu implicații majore pentru active strategice ale statului a ocolit astfel organismul tehnic creat tocmai pentru a-l analiza.

Ironia este că guvernanța corporativă și listarea la bursă înseamnă transparență — ori doamna Gheorghiu a folosit cea mai opacă procedură posibilă, introducerea documentului pe sub radar”, scrie vineri Oprea, pe Facebook.

Listarea la bursă nu reduce deficitul, pe motiv că banii nu merg la buget

Cel de-al doilea aspect este legat de „mitul jalonului 443 din PNRR”.

„Jalonul 443 prevede listarea sau restructurarea a cel puțin 3 companii de stat din domeniul energiei și transporturilor, cu termen august 2026. El nu are legătură cu CEC Bank, Loteria Română sau Portul Constanța.

Mai mult, chiar doamna Gheorghiu a confirmat că listarea nu mai este posibilă în termenul rămas — un proces profesionist durează minimum 9–18 luni.

România va propune Comisiei Europene restructurarea a trei companii: Tipografica CFR, Telecomunicații CFR și Electrocentrale ELCEN.

Așadar, lista de listare anunțată public nu are legătură cu îndeplinirea jalonului PNRR — care, oricum, se rezolvă prin restructurare, nu prin listare.”

Cel de-al treilea aspect are legătură cu „mitul reducerii deficitului”.

„Veniturile din privatizare nu sunt recunoscute ca venituri bugetare curente în metodologia ESA 2010 după care Eurostat calculează deficitul României.

Ele intră într-un cont dedicat. Listarea nu reduce deficitul structural raportat la Bruxelles.

Din contră pierzi dividendele pe care statul le încasează în fiecare an, an de an.

O asfel de decizie ar putea avea sens dacă banii ar merge intr-un fond suveran, dar aceasta este o altă discuție.”

Oprea consideră că, din dezbaterea publică, lipseşte discuţia despre companiile nelistate și ineficiente

Ultimul aspect semnalat de SGG Oprea se referă la „mitul sinecurilor în companiile profitabile”.

„Argumentul nu are sens pentru că Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica și Transgaz sunt deja listate la bursă.

Au deja transparență, raportare publică trimestrială, management evaluat de piață și consilii de administrație supuse regulilor guvernanței corporative.

Există o distincție importantă care lipsește din dezbaterea publică: companiile nelistate și ineficiente — unde listarea are sens ca instrument de reformă — sunt diferite de companiile deja listate și profitabile, unde listarea suplimentară înseamnă pur și simplu vânzarea unor active valoroase ale statului fără justificare reformatoare”, mai scrie Oprea.

Practic, mai scrie Oprea, totul este „comunicare politică prezentată ca urgență tehnică”, iar „deciziile despre activele strategice ale statului nu ar trebui luate în grabă, pe sub radar, fără dezbatere”.

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Cât de actuală e lozinca anilor ’90 ”Noi nu ne vindem țara” în 2026? Economist: Pierderea controlului statului poate crea amenințări pentru securitatea economică a României/Proiectul de lege avea nevoie de avizul CSAT

AUR propune o lege pentru protejarea infrastructurii critice: statul să dețină minimum două treimi din companiile strategice