Cât de actuală e lozinca anilor ’90 ”Noi nu ne vindem țara” în 2026? Economist: Pierderea controlului statului poate crea amenințări pentru securitatea economică a României/Proiectul de lege avea nevoie de avizul CSAT

Retorica primilor ani de capitalism sălbatic care au urmat momentului 1989 revine în prim-plan. Propunerea Guvernului, prin vocea vicepremierului Oana Gheorghiu, de a lista pe bursă câteva dintre cele mai profitabile companii ale României a stârnit ample reacții, atât în rândurile clasei politice, cât și printre specialiști. Doi reputați economiști, Cristian Păun și Cristian Socol, explică mizele acestui subiect controversat și modul cum implementarea sa influențează realitatea economică. Așadar, în cazul listării, chiar și a unor pachete mici de acțiuni la marile companii, își mai păstrează statul controlul strategic al acestor obiective economice de prim plan? Se mai poate vorbi de același profit și de aceeași putere decizională? Nu în ultimul rând, este adevărat sau fals argumentul Guvernului că listarea va reduce deficitul bugetar record?

Toamna trecută, USR se exprima public în favoarea lichidării sau listării la bursă a unor companii de stat, ca o soluție la ieșirea din criza economică (detalii AICI). Însă, imediat ce vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat public un proiect de lege în acest sens, PSD a recționat imediat și a inițiat un proiect de lege pentru a împiedica vânzarea companiilor de stat profitabile (detalii AICI).

FINANCIAR Ce salarii au consultanții de vânzări din Altex, Media Galaxy, Flanco și evoMag. Care brand de electronice și electrocasnice plătește mai bine

07:22

ACTUALITATE 23 Aprilie, calendarul zilei: Ziua Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. Este publicat primul video pe YouTube

07:15

Cristian Păun explică cele mai mari 4 mituri legate de privatizarea companiilor de stat

Într-un articol pentru Republica, reputatul analist economic Cristian Păun, profesor universitar la ASE, avertizează în legătură cu multe abordări false, populare în spațiul public, în această chestiune controversată. Specialistul atrage atenția asupra a ceea ce consideră a fi cele mai slabe argumente pe care le-a văzut de la anunțul făcut de Oana Gheorghiu. Departe de a pune în pericol securitatea economică a României, listarea impune un management mai controlat și o transparență care nu prea există atunci când companiile sunt conduse din birourile statului.

Moment istoric la Bursa de Valori București / Sursa: Mediafax Foto

„Cele mai slabe argumente pe care le-am văzut zilele acestea contra privatizării pachetelor minoritare (bine ar fi fost să fie integrale) la companiile de stat sunt:

1. Sunt profitabile și nu trebuie privatizat nimic din ce este profitabil.

Păi nu poți privatiza ușor, spre deloc, o companie de stat pe pierderi sau o companie cu datorii. Doar cele cu o situație financiară cât de cât stabilă și pozitivă pot stârni interesul investitorilor, ca ei să riște agoniseala lor. O altă întrebare-cheie aici care este evitată de socialiști este dacă aceste profituri, atunci când există, nu ar fi mai mari dacă respectiva companie ar fi privatizată. Chiar și pentru pachete minoritare. Cel mai probabil, da. Așa că argumentul profitului este mai degrabă unul superficial și populist.

Analistul Cristian Păun. Foto: Epoch times

2. Companiile strategice nu se vând pe bursă, nu se privatizează.

• O prostie și mai mare. Păi românii pot cumpăra acum, fără nicio restricție, acțiuni la companii din SUA, UK, Canada, UE etc. Care produc armament, drone, muniție, tehnică militară avansată, avioane de luptă. Alea nu sunt strategice? Nu sunt mai strategice decât Transgazul nostru? De ce le vând americanii pe burse? Cum nu se tem?

3. Companiile astea strategice și profitabile vor fi cumpărate de străini.

Românul neaoș e liber să cumpere și el acțiuni la aceste companii. Să dea mai mult, să le păstreze mai mult. Să nu lase progresiștii să ne cumpere averea poporului. Mai mult, cei care critică cel mai vocal acest subiect nu au nicio problemă cu faptul că și românii, dacă au capital și nu consumă tot ce câștigă, pot cumpăra acțiuni cu nemiluita la companii de peste hotare. Facem dacice companiile franțuzești instant, dacă ne punem mintea. Dar nu ne punem mintea…

4. În criză nu se vinde nimic.

Altă aberație. Păi noi suntem în criză că nu le-am vândut la timp. Că am permis lipitorilor de afișe să le jecmănească sistematic. Să le producă pierderi sistematice. Pe deficit și datorie. Rezolvarea crizei vine taman din vânzarea acestor găuri negre. Nu din călărirea lor la nesfârșit.

Discuția în România este foarte jos pe subiect. Polonia este unde este astăzi pentru că la ei totul a mers rapid. Nu au stat la dezbateri, nu s-au încurcat cu pachete minoritare. Nu au avut politicieni ca ai nostri, care „nu și-au vândut țara”. Pe care au devalizat-o de fiecare șurub!, conchide Cristian Păun.

Cristian Socol: De principiu, listarea aduce avantaje, dar nu se înțelege care sunt rațiunile economice ale listării suplimentare

Într-un interviu acordat Mediafax, profesorul universitar Cristian Socol explică mizele posibilei listări suplimentare la bursă a unor pachete de acțiuni din marile companii de stat. Acesta a analizat impactul măsurii asupra controlului strategic al statului, în contextul economiei naționale.

Stejaru Hidroelectrica

De principiu, listarea la Bursă aduce avantaje precum acces la capitalizare și finanțarea unor proiecte de investiții, creșterea transparenței și implementarea unor bune practici de guvernanță corporativă, un acces mai facil la finanțare, presiune pentru profit și eficiență ridicate. De principiu, deoarece în cazul Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz s.a.m.d aceste avantaje există deja, sunt companii de stat deja listate. Nu se înțelege din comunicarea guvernamentală care sunt rațiunile economice care ar trebui să stea la baza listării suplimentare de noi pachete de acțiuni la aceste societăți.

Specialistul atrage atenția că unele companii deținute de stat erau listate și sunt extrem de profitabile, fapt atestat de ultimul Raport al Consiliului Fiscal privind Analiza performanței în companiile de stat. Potrivit documentului, Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz și Aeroporturi București se află în top companii de stat cu profit net ridicat, după cum urmează:

• Hidroelectrica 2025 – venituri de 9,6 miliarde lei, profit net de 3,37 miliarde lei, plus 32% la investiții (781 milioane lei), capital social 4,5 miliarde lei, capitalizare 71,5 miliarde lei.
• Romgaz 2025 – venituri de 8,7 miliarde lei, profit net de 3,34 miliarde lei, investiții strategice în Neptun Deep, capital social 3,9 miliarde lei, capitalizare 49 miliarde lei, 2 emisiuni obligatare în valoare agregată de 1 miliard euro în ultimii 2 ani.

• Transgaz 2025 – profit net de 0,9 miliarde lei (de 2,2 ori mai mare decât în anul 2024), capital social 1,9 miliarde lei, capitalizare 17 miliarde lei.

• CEC Bank, doar în semestrul 1 din 2025 a obținut un profit de 0,3 miliarde lei (plus 12,8% față de aceeași perioadă a anului anterior), active nete de 100 miliarde lei.

„În cazul companiilor strategice, pierderea controlului statului, fie el absolut sau managerial, poate crea mari vulnerabilități”

Cristian Socol explică în ce situație survin riscuri pentru apărarea și securitatea economică a României, așa cum sunt definite de CSAT.

În cazul unor companii strategice, esențiale pentru apărarea și securitatea economică a României, pierderea controlului statului, fie el structural / absolut (sub două treimi) sau managerial / majoritatea simplă (sub 50%) poate crea vulnerabilități și amenințări greu de estimat. Cel puțin așa scrie în Strategia de Apărare a României 2025-2030, adoptată acum câteva luni în Parlament, după ce documentul a fost prezentat de Președintele României”, explică acesta pentru sursa citată.

Profesorul universitar Cristian Socol

Proiectul de lege avea nevoie de avizul CSAT

Profesorul atrage atenția că toate companiile extrem de profitabile sunt strategice, fiind incluse în Strategia Națională de Apărare a României 2025-2030 (SNAR). Așadar, un astfel de proiect de lege, chiar dacă implică pachete minoritare, afectează sectoare strategice cum ar fi energia sau apărarea.

„Toate companiile superprofitabile la care se dorește listarea unor pachete minoritare suplimentare sunt din sectoare (energie, transporturi, apărare) definite ca fiind critice / strategice în Strategia Națională de Apărare a României 2025-2030 (SNAR) (adoptată la sfârșitul lunii noiembrie 2025, deci acum 5 luni). Energia este definită clar în SNAR ca instrument de putere geopolitică, vulnerabilitate strategică și posibilă țintă de atac sau presiune (pag 9 și19). Portul Constanța face parte și el din infrastructura logistică și a rutelor comerciale definite ca strategice, face parte din infrastructura critică. CEC Bank face parte din sistemul financiar strategic, fiind o bancă sistemică în România (locul 3 in topul bancar după volumul activelor în 2024 și locul 4 în anul 2025). Romarm este companie de armament, face parte din industria de apărare, definite ca strategică în SNAR (pag 21 și 22)”.

Diminuare a controlului statului în deciziile esențiale

Referitor la mult discutata temă a unei eventuale pierderi de către stat a controlului absolut/majoritatea simplă la companiile strategice din energie, prin listarea unor pachete suplimentare la Bursă, economistul confirmă că acest control va fi clar diminuat. Ar fi afectate decizii strategice pentru viitorul companiei, avertizează Socol.

• Listarea suplimentară a 15% din Hidroelectrica și 5% la Romgaz ar înseamna ca ponderea acțiunilor deținute de stat să scadă la 65%, sub cele două treimi necesare cf Legii 31/1990 actualizată. Adică sub pragul prin care adunarea generală extraordinară poate lua unele decizii strategice – majoritate calificată de cel puțin două treimi din drepturile de vot. Statul nu ar mai putea modifica unilateral actul constitutiv al societății, nu ar mai putea decide singur schimbarea sediului social sau a obiectului principal de activitate, nu ar mai putea decide unilateral fuziunea sau divizarea societății, nu ar mai putea adopta singur o majorare de capital social și măsuri de reorganizare structurală. S-ar putea confrunta cu un drept de veto societar din partea acționarilor minoritari pentru decizii strategice. La Salrom, statul ar pierde definitiv chiar majoritatea simplă (acum având 51% din total acțiuni), iar la Transgaz vânzarea unui pachet minoritar de 8-9% ar duce de asemenea la coborârea ponderii deținute de stat la mai puțin de 50%.

Banii suplimentari obținuți de stat prin listare ar adânci deficitul bugetar

Un alt argument invocat de vicepremierul Oana Gheorghiu este demontat de Cristian Socol. Chestionat dacă banii din listări ar ajuta la reducerea deficitul bugetar sau dimpotrivă l-ar adânci, acesta atrage atenția că efectul ar putea fi invers celui dorit.

Nu ar ajuta, ci dimpotrivă. În primul rând banii din listări intră într-un cont din afara bugetului – cont de venituri din privatizări / cont de buffer, nu influențează veniturile bugetare. România are un buffer suficient azi in Trezorerie, care acoperă 4 luni din necesarul brut de finanțare al țării, conform cu recomandările FMI. Mai mult, pe viitor deficitul se va adânci pentru că 90% din profiturile nete ale acestor companii, cuvenite actiunilor detinute de stat nu vor mai intra la buget. Adică, un fel de vânzare a argintăriei din casă, a perlelor României – cele mai profitabile companii – la solduri. Pentru niște bani puțini acum, deoarece se vinde în criză. Și cu un deficit mai mare la încasări în viitor, pentru că încasările din dividende sunt potențial mai mici, conchide acesta.

AUTORUL RECOMANDĂ

• Opriți furtul companiilor de stat profitabile, bandiților!
• Lichidare și listare. Soluția USR pentru ieșirea din criză. Închideri de companii și listarea la bursă a celor profitabile: FRITZ: Putem să câștigăm 50 de miliarde de lei printr-un astfel de demers