STUDIU | Postul intermitent poate crește riscul de deces cardiovascular. Acest obicei culinar se mai numește și „dieta deceniului”

Postul intermitent practicat pe termen lung poate crește în mod semnificativ riscul de deces din cauze cardiovasculare, conform unui nou studiu amănunțit.

Potrivit BBC, cercetările arată că prelungirea perioadei de repaus alimentar peste noapte poate îmbunătăți metabolismul, sprijini repararea celulară și chiar prelungi viața.

În acest context, până acum, știința părea să susțină acest obicei, numit și „dieta deceniului”, dar nutriționiștii avertizează de mult timp că săritul peste mese nu este o soluție magică și acest lucru poate fi riscant pentru persoanele cu afecțiuni medicale.

Postul intermitent presupune limitarea perioadei de alimentație la un interval zilnic scurt, adesea de opt ore, urmat de o pauză de 16 ore fără hrană.

CONTROVERSĂ Toni Neacșu avertizează că va urma un haos juridic și administrativ dacă este ignorată activitatea nelegală a Guvernului

18:23

NEWS ALERT Tensiunile se amplifică. Biroul premierului israelian Benjamin Netanyahu l-a numit „dictator antisemit” pe președintele turc Erdogan

18:19

Un studiu de amploare trage un semnal de alarmă serios, cercetătorii analizând date de la peste 19.000 de adulți, ocazie cu care au descoperit că persoanele care mâncau într-un interval mai mic de opt ore pe zi aveau un risc cu 135% mai mare de a muri din cauza bolilor cardiovasculare decât cei care își împărțeau mesele pe durata a 12-14 ore.

Un risc cardiovascular crescut înseamnă că, pe baza sănătății, stilului de viață și a istoricului medical, o persoană are șanse mai mari să sufere de probleme precum infarct sau accident vascular cerebral.

Legătura cu mortalitatea generală (adică decese din orice cauză) a fost mai slabă și inconsistentă, dar riscul cardiovascular crescut s-a menținut indiferent de vârstă, sex sau stil de viață, chiar și după unele analize mai riguroase.

Așadar, studiul a stabilit o legătură slabă cu mortalitatea generală, dar o creștere semnificativă a riscului de deces cardiovascular.

De asemenea, autorii cercetării subliniază faptul că studiul nu dovedește o relație de cauzalitate, dar semnalul este suficient de puternic pentru a pune sub semnul întrebării ideea că postul intermitent este complet lipsit de riscuri.

Experții au monitorizat adulți americani, timp de opt ani, pentru a înțelege obiceiurile alimentare, participanții fiind rugați să descrie tot ce au mâncat și băut în două zile diferite, la aproximativ două săptămâni distanță.

În urma informațiilor primite, cercetătorii au estimat „fereastra” medie zilnică de alimentație a fiecărei persoane, tratând-o ca fiind reprezentativă pentru obiceiurile pe termen lung.

Rezultatul studiului:

Cei care mâncau în intervale scurte de timp (sub 8 ore) prezentau un risc semnificativ mai mare de a muri din cauza bolilor cardiovasculare decât cei care aveau o alimentație distribuită pe 12-14 ore.

Riscul crescut a fost valabil în toate categoriile socio-economice și a fost cel mai accentuat în rândul fumătorilor și al persoanelor cu diabet sau boli cardiace, sugerând că aceste grupuri ar trebui să fie deosebit de prudente cu regimurile restrictive pe termen lung.

Cercetătorii au ajustat datele în funcție de calitatea dietei, frecvența meselor și gustărilor, dar și alți factori de stil de viață.

Autorul principal al studiului, prof. Victor Wenze Zhong, epidemiolog la Universitatea de Medicină Shanghai Jiao Tong, spune că dieta joacă un rol major în diabet și boli de inimă, așa că asocierea cu mortalitatea cardiovasculară nu e surprinzătoare.

„Ce este neașteptat este că o fereastră alimentară atât de scurtă, urmată pe termen lung, este asociată cu un risc crescut de moarte din cauze cardiovasculare”, spune Zhong.

Aceasta contrazice convingerea populară, susținută de studii pe termen scurt, că alimentația restricționată în timp ar îmbunătăți sănătatea cardiovasculară și metabolică.

Pe partea pozitivă, mai multe studii sugerează că poate ajuta la pierderea în greutate, îmbunătățirea sensibilității la insulină, reducerea tensiunii arteriale și îmbunătățirea profilului lipidic, cu unele dovezi privind efectele antiinflamatoare.

De asemenea, postul poate ajuta la controlul glicemiei fără a impune numărarea strictă a caloriilor, se potrivește cu posturile religioase sau culturale și este ușor de urmat.

Pentru persoanele cu diabet, postul nesupravegheat poate duce la scăderi periculoase ale glicemiei, iar în cazul persoanelor în vârstă sau cu afecțiuni cronice, postul prelungit poate accentua fragilitatea sau pierderea masei musculare.

Prof. Zhong a mai spus că persoanele cu boli cardiovasculare sau diabet ar trebui să fie prudente înainte de a adopta o fereastră alimentară de 8 ore.

„Pe baza dovezilor actuale, este mai important ce mănânci decât când. Cel puțin, ar trebui evitat postul cu fereastră de 8 ore pe termen lung, dacă obiectivul este prevenirea bolilor cardiovasculare sau creșterea longevității”, a precizat acesta.

Surs foto: Envato (caracter ilustrativ)