Încă un cutremur s-a produs în zona seismică Vrancea, anunță Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Seismul de duminică, 21 decembrie, a avut magnitudinea 3,1 grade pe scara Richter.
Cutremurul s-a produs în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 137,3 km, la ora 08:27 și a avut loc în apropierea următoarelor oraşe: 55km V de Focşani, 59km SE de Sfântu-Gheorghe, 61km NV de Buzău, 67km E de Braşov, 84km NE de Ploieşti.
Cele mai mari seisme din acest an, ambele cu magnitudine 4,4, au avut loc pe data de 13 februarie, în judeţul Buzău, respectiv pe 11 mai, în judeţul Vrancea. Anul trecut, cel mai important cutremur a avut magnitudinea 5,4 şi s-a produs în judeţul Buzău, pe 16 septembrie.
De asemenea, două cutremure cu magnitudini de 3,8 şi, respectiv, 3,3 s-au produs şi pe 1 decembrie, de Ziua Naţională, în zona seismică Vrancea, după cum a transmis INCDFP.
Finalul de an 2025 a adus o nouă activitate seismică în zona Vrancea, unde sâmbătă s-a produs un seism, la 10:44, având magnitudinea 3,2 și o adâncime de 85 de kilometri.
Cunoscutul seismolog Gheorghe Mărmureanu arată când vine următorul mare cutremur în România. El apreciază că ar putea avea o magnitudine cuprinsă între 7,2 și 7,9 grade pe Richter, putând ajunge chiar și la 8 grade.
Analizând datele furnizate de specialiști, Gheorghe Mărmureanu anticipează că viitorul mare cutremur din România va fi unul de adâncime, asemănător celui produs în anul 1802. Mărmureanu spune că tocmai acesta este „norocul” României – faptul că următorul mare cutremur va fi unul de adâncime.
„Cutremurul va fi adânc şi acesta va fi norocul României. Cu cât e mai adânc, cu atât energia se disipă pe o suprafaţă mai mare. Va fi o suprafaţă foarte mare, de la Moscova la Cairo, pe toată Europa, aş spune”, a declarat Gheorghe Mărmureanu, care a participat la Forumul dedicat Zilei Mondiale a Pământului.
Potrivit lui Mărmureanu, acest cutremur va semăna cu un con răsturnat, în vârful căruia se află seismul, iar baza acestuia corespunde Europei. Din experiența lui, viitorul seism ar urma să fie asemănător celui produs în anul 1802, cu magnitudinea de aproximativ 8, care atunci nu a provocat victime.
„Eu sunt optimist, acesta este cuvântul. Adâncimea va fi de 150-170 de km. Şansele sunt foarte mari să fie după 2040 – 2041. Sunt calcule de peste trei secole şi care văd că se satisfac. Văd că până acum nu am greşit deloc”, a spus Mărmureanu.
În 1802, cutremurul care a lovit Europa a fost resimțit de la Moscova până la Cairo, în Egipt.
Cel mai puternic cutremur înregistrat în secolul al XX-lea în România a avut loc pe 10 noiembrie 1940, având magnitudinea de 7,7. pe durata celui de-al Doilea Război Mondial. Efectele sale au fost devastatoare în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia. Numărul morților a fost estimat la 1.000, cu o cifră suplimentară de 4.000 răniți, majoritatea în Moldova.
Cutremurul a fost resimțit la București, unde s-au înregistrat aproximativ 300 de morți, în mare parte din prăbușirea blocului „Carlton”. Blocul s-a turtit ca o armonică, etajele tasându-se unele în altele. Aproximativ 200 de oameni au fost uciși de pe urma prăbușirii clădirii. Un singur supraviețuitor a fost găsit, paznicul de la ultimul etaj.
După cutremurul din 1977, trebuie amintit un alt seism semnificativ care a fost pe 30 august 1986, de 7.1, în Gura Teghii, rezultând 150 de morți și 500 de răniți. Cel mai distructiv cutremur de după revoluția din 1989 a fost pe 30 mai 1990. Cutremurul distructiv de 7 grade, din Vrancea, a făcut 13 morți și 360 de răniți.
Alte două cutremure de 6,4 și 6,1 au avut loc la o zi după precedentul. Pe 12 iulie 1991 a mai fost cutremurul din Banloc, foarte distructiv, de 5,7 grade, care a dus la moartea a două persoane, rănirea altor 30 de persoane și la peste 5.000 clădiri avariate. Șase zile mai târziu, un alt cutremur de 5,5 s-a produs în zona Herculane-Ofsenița, avariind 615 case.
RECOMANDAREA AUTORULUI: