INTERVIU | Singurul specialist în medicină de dezastru, despre criza din valul 4: „Trebuie luate măsuri drastice, de un om care nu este compromis. Medicina de dezastru este de dictatură, nu de democrație”

Dan-Ioan Mănăstireanu, medic primar în anestezie şi medicină de urgență, singurul specialist din România care a scris un manual despre medicina de dezastru, a vorbit într-un interviu pentru Gândul despre modul în care România a gestionat criza provocată de COVID-19, și totodată, a explicat ce înseamnă medicina de dezastru.

România a înregistrat în ultima săptămână o medie de peste 13.000 de cazuri pe zi de infectare cu SARS-CoV-2. În condițiile în care numărul de pacienți internați la ATI a atins un nou prag maxim (1.632), spitalele sunt supraaglomerate, iar pacienţi cu COVID în stare gravă au ajuns să aștepte un loc la Terapie Intensivă, autoritățile române au apelat la unele măsuri din medicina de dezastru.

ACTUALITATE Cum se comportă Piedone cu soția lângă el? Celebrul „zbir” de la ANPC, surprins într-o ipostază rară pe litoral

09:33

TURISM Câți lei a plătit Andrei din Brașov pentru 3 mici cu cartofi prăjiți, într-un restaurant din NEPTUN

09:25

„Trebuie luate măsuri foarte drastice, printre care vaccinarea tuturor cadrelor medicale. Dacă vrem să ținem școlile deschise, vaccinarea tuturor profesorilor. Am avut o vară întreagă de liniște și uzuri, în care nu s-a făcut nimic pentru convingerea oamenilor. Acum, nu avem decât să luăm măsuri drastice. Măsurile trebuie luate de un om care nu este compromis, iar conducerea sistemului sanitar este absolut compromisă, iar oamenii nu mai au încredere în ei”, explică profesorul Dan-Ioan Mănăstireanu, care subliniază că eșecul campaniei de vaccinare trebuie căutat la nivelul clasei politice, dar și în presă.

Ce este, de fapt, medicina de dezastru

Pe lângă medicina de dezastru, Dan-Ioan Mănăstireanu este și profesor de igienă. Acesta a pus bazele primului masterat de medicină de dezastru din România și acum predă la Universitatea din București.

„Medicina de dezastru nu este medicină, ci organizare, leadership cu mână de fier. Nu avem medici, medicamente, nu avem locuri și avem o multitudine de bolnavi. Acestea sunt condițiile medicinei de dezastru, iar în aceste condiții, organizarea și conducerea contează. Avem nevoie de lideri, nu de oameni politici și, din păcate, șeful DSU nu s-a impus ca un lider, iar cea mai clară demonstrație este că nici pe subordonații lui nu a reușit să-i convingă să se vaccineze. Peste 40% nu sunt vaccinați dintre cei care lucrează acolo. Medicina de dezastru nu este una a democrației, este o medicină de dictatură”, explică profesorul Mănăstireanu, pentru Gândul.

Igiena și medicina de dezastru fac parte din sănătatea publică. Medicina de dezastru este igiena situațiilor de criză, iar igiena este cea care contribuie la prevenția dezastrelor, care sunt îmbolnăvirile, dar și a dezastrelor naturale sau a celor produse de mâna omului”, mai explică profesorul Mănăstireanu.

Medicina de dezastru și cea militară

Profesorul Mănăstireanu spune că medicina de dezastru își are rădăcinile în medicina de urgență și în cea militară.

„.Diferențele dintre cele trei discipline sunt doar doctrinare. Astfel, pe când Medicina de Urgenţă încearcă să salveze viaţa pacientului-pacienţilor și face totul (ar trebui să facă) pentru aceștia, mediciana de dezastru încearcă să salveze cât mai multe vieţi, cu mijloacele la îndemână”, explică Dan-Ioan Mănăstireanu.

În schimb, diferența dintre medicina militară și cea de dezastru este mult mai vizibilă.

„Medicina militară are obligația de a trata primii pe cei mai puțin afectați pentru ai returna luptei, iar medicina de dezastru încearcă să salveze cât mai multe vieţi, concentrându-și activitatea de salvare pe victimele cele mai grave (marile urgențe/urgențele vitale)”, a mai spus profesorul Mănăstireanu.

Ignorat de autorități

Profesorul Dan-Ioan Mănăstireanu, singurul specialist în medicina de dezastru din România, susţine însă că autoritățile române nu au apelat la expertiza sa de când a început pandemia de COVID-19. Asta deși, la începutul anilor 2000, pe vremea când lucra la Ministerul Sănătății, a realizat un plan de dezastru.

„Având în vedere că am fost realmente ignorat de factorii de răspundere din segmentul de decizie privind intervenția în pandemia COVID, nu am de unde să știu dacă există un astfel de plan la nivelul Ministerului Sănătății. Ce știu sigur, pentru că transpare din acțiunile actuale, este că toți decidenții nu iau măsurile care se impun, și mă refer la Ministerul Sănătății, la care se adaugă haosul de la nivelul DSU. De altfel, căutați să vedeți ce planuri au spitalele și DSP-urile”, mai spune profesorul Mănăstireanu.

Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, spunea recent că ordinul care prevede suspendarea internărilor pentru pacienţii cronici și a intervențiilor chirurgicale pentru 30 de zile, nu închide spitalele, ci reprezintă o prioritizare a resurselor disponibile. Şeful DSU preciza că atunci când va merge în Parlament pentru a discuta despre soluţii legislative în privinţa accesului limitat al pacienţilor cu boli cronice la tratament în spital, va duce cu el şi manualul de medicină de dezastru.

Profesor doctor Dan-Ioan Mănăstireanu a pus bazele primului masterat de medicină de dezastru din România și a participat la teatrele de operații din Somalia și Kosovo. În 1995, a fost primul medic primar de medicină de urgență, iar în 1999 a înființat Unitatea de Primire Urgenţă din Spitalul Militar Central. A fost director general al Spitalului Elias și director adjunct al Spitalului Universitar de Urgență Militar Central.