Campania lui Napoleon Bonaparte în RUSIA din 1812: Bătălia de la Borodino și ocuparea Moscovei

Pe 24 iunie 1812, împăratul francez Napoleon Bonaparte a inițiat o campanie pe teritoriul Imperiului Rus pentru că țarul Alexandru I a refuzat să respecte blocada continentală a Regatului Unit. Cu 444.000 de soldați (Grande Armée), Napoleon a pornit către Rusia, traversând râul Neman.

Armata lui Napoleon era multinațională.  Trupe franceze, spaniole, italiene, austriece, poloneze, daneze și germane alcătuiau Marea Armată a lui Napoleon. Pe parcurs, aceasta avea să crească de la 450.000 la 685.000 de militari în total. A traversat Ducatul Varșoviei cu aproape jumătate de milion de oameni. A pierdut mulți soldați din cauza condițiilor meteorologice extreme, a epidemiilor și deficitului de provizii.

Deși armata franceză câștigă bătălia de la Smolensk, este supusă unui război de uzură dus de mareșalul rus Mihail Kutuzov. Potrivit Enciclopediei Britannica, Imperiul Rus a aplicat „strategia fabiană”.

LIVE UPDATE Anca Alexandrescu mesaj ferm, după exit-poll-urile la alegeri: „Prezența scăzută este din cauza celor care au dat lovitura de stat”

21:31

VIDEO Ion Cristoiu spune că „nimeni nu i-a mai însuflețit pe oameni să iasă la vot”

21:20

Bătălia de la Borodino

Pe 7 septembrie, Napoleon l-a înfruntat pe mareșalul rus în bătălia de la Borodino, în apropiere de Moscova. Bătălia a fost una dintre cele mai sângeroase din istoria militară, cu peste 70.000 de morţi şi răniţi. Bătălia a fost o victorie tactică pentru francezi,  dar o victorie strategică pentru ruşii care și-au retras cea mai mare parte a armatei lor intacte, refuzând să se predea sau să negocieze cu Napoleon.

Armata franceză era formată din infanterie, cavalerie şi artilerie, organizate în corpuri de armată şi divizii. Armata rusă era compusă din infanterie, cavalerie, artilerie şi cazaci, grupate în coloane şi linii. Armele principale utilizate erau mușchetele cu cremene, pistoalele, săbiile, baionetele şi tunurile. Ambele armate aveau cavalerie alcătuită din husari, cuirasieri, dragoni şi cazaci.

Ocuparea Moscovei

După o bătălie sângeroasă la Borodino, în care ambele părţi au suferit pierderi grele, Napoleon a avansat spre Moscova, capitala tradiţională şi simbolică a Rusiei (capitala administrativă de atunci a Rusiei era Sankt Petersburg). Însă, spre surprinderea lui, a găsit oraşul pustiu şi lipsit de provizii. Sperând să găsească o rezistenţă slabă şi o populaţie supusă, el s-a confruntat cu o rezistenţă îndârjită şi o politică a pământului pârjolit. Ocuparea Moscovei de către Napoleon pe 14 septembrie 1812 şi incendierea oraşului este unul dintre cele mai dramatice episoade din istoria războaielor napoleoniene.

Flăcările s-au extins rapid, cuprinzând aproape tot oraşul, inclusiv Kremlinul, unde se refugiase Napoleon. Împăratul francez a fost nevoit să se mute într-un palat din afara oraşului, unde a aşteptat zadarnic un semn de pace din partea ţarului Alexandru I.  Incendiul care a pornit la Moscova a fost devastator, distrugând peste două treimi din casele oraşului, precum şi multe biserici, muzee, biblioteci şi arhive. A fost probabil cel mai mare incendiu care a afectat vreodată actuala capitală a Rusiei.

Retragerea lui Napoleon din Rusia

La începutul lunii noiembrie, zăpada și gerul i-au complicat retragerea împăratului francez din Rusia. Lipsa hranei și îmbrăcămintei adecvate de iarnă pentru soldați și provizii pentru cai, combinată cu războiul de gherilă din partea țăranilor și cazacilor ruși, a dus la pierderi semnificative. Retragerea sa a fost un dezastru militar şi uman. Mai mult de jumătate dintre soldați au murit de foame, epuizare, tifos și condițiilor meteo extreme.

Aproximativ 700.000 de militari ruși au rezistat invaziei napoleoniene, care a debutat pe 24 iunie 1812.  Se estimează că peste 350.000 de militari din armata napoleoniană au murit în total.  50.000 au fost răniți. Alți 50.000 au fost luați prizonieri și 50.000 au dezertat. Rusia, condusă de țarul Alexandru I, a suferit pierderi devastatoare de 400.000 de militari uciși sau răniți, dar a obținut victoria.

Împreună cu Prusia și Austria, Rusia a inițiat cea de-a Șasea Coaliție împotriva Franței pentru a-l învinge pe Napoleon la Leipzig. Franța a fost invadată de forțele austro-pruso-ruse. Parisul a fost capturat, iar Napoleon a abdicat în 1814 după o tentativă nereușită de suicid.

Franța ar putea trimite trupe în Ucraina, dar numai după un acord de pace încheiat între Kiev și Moscova

Marți, 11 martie, Franța va găzdui discuții cu șefii de stat major din alte state europene membre NATO privind trimiterea unor trupe care să sprijine Ucraina, dar numai în cazul încheierii unui acord de pace dintre Kiev și Moscova, a dezvăluit presei sub anonimat un apropiat al președintelui Emmanuel Macron.

După sumitul de la Londra de la 1 martie, statele europene se străduiesc să sporească sprijinul pentru Ucraina. Președintele SUA, Donald Trump, continuă discuțiile de pace directe cu Rusia pentru a pune capăt conflictului ruso-ucrainean și ar intenționa să diminueze rolul SUA în NATO, potrivit Barrons.

Emmanuel Macron a declaratat într-un discurs adresat națiunii miercuri că trupele europene ar putea fi trimise în Ucraina pentru a asigura respectarea unui acord de pace. El a spus că o întâlnire va avea loc „încă de săptămâna viitoare” la Paris a „șefilor de cabinet ai țărilor care doresc să-și asume responsabilitatea în acest sens”.

Întâlnirea va avea loc marți în prezența lui Macron, a precizat sursa apropiată.  Acesta va avea loc în marginea Forumului de Apărare și Strategie de la Paris, organizată de către Academia de Apărare a renumitei școli militare din Franța, Ecole Militaire.  Macron susține că Rusia nu-și va ține cuvântul și nu mai poate fi de încredere după invazia Ucrainei.

Președintele francez a precizat că aliații Ucrainei trebuie să se asigure că „nu este invadată din nou de Rusia”. Vladimir Putin, președintele Rusiei, a criticat aspru atitudinea omologului său din Franța, Emmanuel Macron, acuzându-l că aspiră să fie „un nou Napoleon Bonaparte”.

„Unii încă nu pot sta liniștiți. Încă sunt oameni care vor să se întoarcă la vremurile lui Napoleon, dar uită cum s-au încheiat”.

â

Macron a propus din 2024 trimiterea trupelor NATO în Ucraina

Apropiații președintelui rus Vladimir Putin l-au avertizat pe președintele francez Emmanuel Macron că orice trupe ar trimite în Ucraina s-ar întâlni cu aceeași soartă ca și Marea Armată a lui Napoleon Bonaparte, care a fost înfrântă în invazia din 1812 în Rusia. Declarația lui Macron a fost respinsă de alte țări occidentale și de Kremlin, care a avertizat asupra unui conflict inevitabil între NATO și Rusia.  

Emmanuel Macron a susținut la Paris că trimiterea de trupe occidentale în Ucraina este o opțiune posibilă. Președintele francez a spus că Franța și alte state membre NATO ar putea trimite trupe de armată profesională în Ucraina, în viitor.

Comentariile lui Macron au provocat o avalanșă de critici de alte țări occidentale, inclusiv Statele Unite și Marea Britanie. Țările baltice ca Letonia și Lituania au susținut că ar fi deschise la propunere.  Macron a mai susținut teme pentru apărarea cibernetică a Europei și creșterea producției de arme și muniție pentru Ucraina. Discursul său de la începutul anului 2024 a vizat securitatea Republicii Moldova și operațiunile de deminarea Ucrainei.

Sursa Foto: Profimedia

Citește și: Putin critică atitudinea lui Macron privind utilizarea disuasiunii NUCLEARE/ „Sunt oameni care vor să se întoarcă la vremurile lui Napoleon”