Laura Codruța Kövesi în publicația The Guardian: „Legea este egală pentru toată lumea”

Laura Codruța Kövesi este descrisă în publicatia The Guardian ca având inițiativa de a-și pune numele de șefa anti-corupție a României, DNA. Ea a investigat miniștrii și politicieni, devenind rapid favorită a parlamentarilor europeni și a campaniilor anticorupție. Laura Kövesi este descrisă ca o ținta a  cyber-spionajului și a mass-mediei din România. Laura Codruța Kövesi a declarat, fiind întrebată dacă va ezită să pună în judecată un lider UE suspectat de abuz de fonduri UE, că : „Legea este egală pentru toată lumea”.

The Guardian menționează că Kövesi este oprită pe stradă pentru a fi felicitată în România, țară de origine

Noul birou va avea ca rezultat mai multe investigații și mai multe urmăriri penale, precum și o apărare mai puternică a statului de drept în UE, a declarat Kövesi într-un interviu. „Reperul nostru pentru succes va fi încrederea cetățenilor în instituția noastră”, a spus avocatul popular, care este oprit pe stradă pentru fotografii și strângeri de mână în țara de origine, potrivit observatiilor celor de la The Guardian.

Kövesi s-a luptat să crească bugetul agenției EPPO, propus la 37,7 milioane de euro. Oficialii UE susțin că fondurile, deja majorate o singură dată, sunt suficiente pentru anul de lansare și speră că organizația va fi gata să înceapă – așa cum era planificat – mai târziu în 2020.

Cea mai mare problemă a acesteia este decizia a cinci state membre ale UE – Danemarca, Irlanda, Ungaria, Polonia și Suedia – să nu se alăture. În încercarea de a convinge Ungaria, în cazul în care prietenii și familia primului ministru au câștigat contracte lucrative cu finanțare comunitară, oficialii UE au încercat să lege dezasimilarea fondurilor UE cu statul de drept. Ungaria a refuzat încă.

Așteptările de la Kövesi sunt mari

Familiile jurnaliștilor de investigație uciși Daphne Caruana Galizia și Ján Kuciak au scris Consiliului de Miniștri al UE pentru a argumenta numirea ei, descriind-o drept „cea mai valabilă și mai distinsă candidată pentru acest post”. Au spus ei, Kövesi se afla în aceeași formă ca Caruana Galizia și Kuciak, care au vizat corupția în locuri înalte.

Reflectând aceste așteptări, Kövesi a spus: „Sunt aceeași persoană cu care am fost în poziția mea anterioară, așa că voi face tot posibilul… și nu voi fi singura”.

Kovesi, descrisă ca o jucătoare de bachet în campionatele europene de juniori, înainte de Revoluție

Kövesi avea 15 ani când comunismul a fost răsturnat în 1989. Ea juca baschet pentru țara sa în campionatele europene de juniori din august 1989 la Timișoara, orașul care a devenit locul natal al Revoluției române câteva luni mai târziu. Cel puțin 100 de protestatari au fost uciși într-o represiune brutală din oraș, inclusiv mulți tineri. Ulterior, ea a spus: „Câte dintre acele persoane care au fost la jocurile noastre și ne-au susținut au fost rănite sau moarte în revoluție? Au luptat pentru democrație și unii dintre ei nu au supraviețuit. ”

Kövesi, al cărui tată era procuror, a ales să se specializeze în dreptul penal. Nu a fost ușor. „Primul lucru pe care l-am auzit, când am spus că vreau să devin procuror, a fost că parchetul nu era pentru femei”, a spus ea. „A trebuit să muncesc mai mult decât bărbații doar pentru a demonstra că munca unei femei poate fi la fel de bună ca a unui bărbat.”

Kovesi, ținta cyber-spionajului și a mass-mediei din România

La 33 de ani, era cel mai tânăr procuror general din România. În 2013, a devenit șefa DNA, unde înregistrarea ei neînfricată a făcut-o un erou pentru campanii pro-democrație. Într-un sondaj, 60% au declarat că au încredere în DNA, în timp ce doar 11% au avut încredere în Parlament. Dar munca ei a făcut-o o țintă pentru spionaj, cyber-spionaj și atacuri în mass-media.

„Nu a fost ușor, mai ales pentru familia mea, dar atunci când alegeți să lucrați ca procuror, trebuie să vă asumați toate riscurile care vin cu această poziție”, a spus ea.

După mai bine de cinci ani la DNA, unde a supravegheat urmărirea unui fost prim-ministru, a fost demisă pe ordinul ministrului justiției în iulie 2018. A fost un an de proteste în masă și avertizări că guvernul dezmembrează controalele și soldurile democratice care au făcut posibilă aderarea la UE.

Kövesi, care preferă să nu comenteze politica națională, a declarat că DNA are încă procurori curajoși, dar speră că noul guvern va schimba o lege din 2018, care a fost criticată pe larg pentru slăbirea independenței judiciare și lupta împotriva corupției.

După ce România a aderat la UE în 2007, unele guverne ale UE s-au plâns că țara cu un nivel de corupție mare a fost lăsată prea curând, iar Kövesi are o perspectivă diferită, susținând că lupta împotriva corupției s-a schimbat fundamental de la aderarea României.

Acum va pune aceeași atenție asupra combaterii corupției în 22 de țări.

Întrebată dacă va ezita să pună în judecată un lider UE suspectat de abuz de fonduri UE, a răspuns:

„Bineînțeles că vom acționa … EPPO va fi parchetul independent și va trebui să demonstrăm că legea este egală pentru toată lumea.”

EPPO, care are o idee de 25 de ani în procesul de elaborare, permite UE să aducă cazuri de suspiciune de fraudă care implică fonduri europene și fonduri TVA transfrontaliere la instanțele penale naționale. Numai că mijloacele de TVA costă tezaurelor naționale 50 miliarde EUR (44 miliarde lire sterline) pe an. Kövesi va conduce organizația din Luxemburg, asistată de un procuror din fiecare țară participantă, deși anchetele vor fi conduse de procurori dedicați din statele membre.

Oficialii UE s-au preocupat de mult ca guvernele naționale să acorde prioritate crimelor transfrontaliere sau încercărilor de a fura de la bugetul UE, în cazul în care cazurile sunt adesea complexe și necesită abilități lingvistice și cooperare cu alte forțe de poliție. Oficiul UE de combatere a fraudei, Olaf, investighează încălcări administrative, dar poate sesiza doar poliția națională. Doar jumătate din aceste cazuri duc la rechizitoriu.