Pistă nouă în cazul atacului cu bombă de la Arad: Omul de afaceri Ioan Crișan, ucis de o bombă produsă în Serbia – SURSE

Anchetatorii care încearcă să facă lumină în cazul morții omului de afaceri arădean Ioan Crișan iau în calcul inclusiv că acesta ar fi fost ucis cu o bombă artizanală adusă din Serbia. Pentru realizarea acesteia s-ar fi folosit aproximativ un kilogram de praf de pușcă, iar costurile de producție ar fi fost foarte mici. În același timp, cercul de suspecți ar fi unul foarte larg, în condițiile în care Crișan nu era considerat foarte popular și avea prieteni puțini, spun surse judiciare.

Omul de afaceri Ioan Crișan a murit sâmbătă dimineața, după ce o bombă, care conform primelor cercetări ar fi fost plasată chiar sub scaunul mașinii sale, ar fi fost detonată de la distanță de persoane încă necunoscute. Conform anchetatorilor, nici motivul nu se cunoaște, dar surse apropiate anchetei au afirmat, pentru Gândul, că acesta era o persoană cu mulți dușmani și se implica aproape în orice fel de afacere, cu condiția să iasă în câștig.

SPORT CFR Cluj – Dinamo 1-1. Roș-albii nu se mai gândesc la titlu, iar conducerea anunță transferuri

08:47

Politico: Cine a pierdut și cine a câștigat de pe urma alegerilor parlamentare din Ungaria. De la JD Vance și Putin, la Zelenski

08:45

Una dintre ipotezele legate de mobilul crimei ar fi un posibil denunț făcut de acesta, care ar fi condus la capturarea unui transport de țigări de contrabandă, pe 24 mai, în localitatea Mândruloc.

S-ar fi folosit un kilogram de praf de pușcă

Sursele citate au menționat că este vorba despre un caz de „criminalitate importată”, adică nu reprezintă un mod de operare specific infractorilor români, iar bomba folosită pentru comiterea crimei ar putea proveni din Serbia, în condițiile în care punctul de trecere al frontierei de la Stamora-Moravița se află la puțin peste 100 de kilometri de Arad.

Cu toate că nu s-a stabilit, deocamdată, cu exactitate, este vorba despre un dispozitiv artizanal cunoscut sub numele de „bombă țeavă”, pentru care s-ar fi folosit aproximativ un kilogram de pulbere, fapt care, spun anchetatorii, explică de ce, la surt timp după producerea deflagrației, martorii au spus că, în aer, se simțea miros de praf de pușcă.

Conform specialiștilor, o asemenea bombă ar fi avut nevoie de o capsă de producție militară, fapt care a dus cu gândul la anii de război din spațiul ex-iugoslav, de unde, spun surse judiciare, ar fi putut să fie procurată pentru o sumă care ar putea ajunge la aproximativ 3.000 de euro.