Ce își dorește fiica Amaliei Enache. ”Banii obținuți nu i-a CHELTUIT, ea îi tot strânge”

Amalia Enache, prezentatoarea Știrilor Pro TV, a dezvăluit ce își dorește fiica sa, Alma. ”Banii obținuți nu i-a cheltuit, ea îi tot strânge”, a spus aceasta.

Amalia Enache este cunoscută publicului telespectator din postura de prezentatoare de știri la postul de televiziune PRO TV. În plan personal, Amalia Enache are o fetiță superbă, care se numește Alma. În ceea ce îl privește pe tatăl fiicei sale, Amalia Enache a fost dintotdeauna extrem de discretă.

Alma, fiica știristei, are o dorință aparte. Își dorește un cal și face toate eforturile pentru a obține ceea ce vrea, strângând toți banii pe care îi primește.

MILITAR Gigantul auto General Motors a livrat primele piese pentru rachetele Patriot, pe fondul crizei de muniție din Statele Unite

20:37

EXCLUSIV Crin Antonescu, reacție vehementă după nominalizarea lui Siegfried Mureșan: „Susținut de liberali pentru a beneficia de simpatia liderilor germani”

20:23

Ce își dorește fiica Amaliei Enache.  ”Tot ce primește, de la bunică, unchi, mătuși, merge în pușculița „pentru cal”. E clar că în casa noastră nu are loc, așa încât poate găsim o formă de „adopție” la distanță”

”În afară de un cal pe care și l-ar dori, pentru că iubește nespus animalele, dar noi nu locuim la o fermă, Alma nu are cine știe ce dorințe, e foarte rezonabilă. Are de la fiecare dintre noi, dar și părți numai ale ei, pe care nu le recunoaștem, niciunul dintre noi, ca fiind ale noastre”, a explicat Amalia Enache pentru revista Viva.

Întrebată dacă a învățat-o pe fiica sa, Alma, valoarea banilor, prezentatoarea de la Pro TV a răspuns:

”E un proces continuu și necesar, copilul trebuie să înțeleagă care sunt limitele și limitările, ca în toate celelalte. Îmi place să cred că Alma înțelege din familia noastră că altele ne sunt țelurile, nu banii, care sunt doar un mijloc de supraviețuire. A vândut de mai multe ori din jucăriile ei la târguri de vechituri și banii obținuți nu i-a cheltuit, ea îi tot strânge în speranța că vom îngriji un cal. De fapt, tot ce primește, de la bunică, unchi, mătuși, merge în pușculița „pentru cal”. E clar că în casa noastră nu are loc, așa încât poate găsim o formă de „adopție” la distanță”.