Într-o ediție transmisă live de Gândul, scriitorul și publicistul Ion Cristoiu a discutat despre influența jocurilor geopolitice asupra României și despre modul în care liderii europeni și americani își stabilesc strategiile. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.
Într-un context politic global tensionat, Ion Cristoiu a analizat situația lui Călin Georgescu. El a explicat de ce candidatul a fost eliminat de pe scena politică. Potrivit publicistului, Georgescu nu a fost pro-rus, ci trumpist, iar acest lucru l-a transformat într-o figură indezirabilă în ochii liderilor occidentali.
Cristoiu susține că Georgescu a fost înlăturat nu pentru că ar fi fost pro-rus, ci pentru că avea o viziune apropiată de cea a fostului președinte american Donald Trump. Acest aspect l-a transformat într-o amenințare pentru liderii europeni și americani, care încearcă să mențină o poziție unitară față de conflictul din Ucraina.
„După părerea mea, Călin Georgescu a fost înlăturat că era trumpist. Nu pro-rus. Atunci l-au mirosit și Biden și ceilalți.”, explică el.
Cristoiu explorează ipoteza în care Călin Georgescu ar fi ajuns în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Acesta ar fi adoptat o poziție clară împotriva sprijinirii Ucrainei. Acțiunile ar fi pus România în contradicție cu politica Uniunii Europene.
„Hai să vedem așa, hai să ne așezăm. Ce-ar fi fost dacă? Ce-ar fi fost dacă era președinte în al doilea tur? Care era teza lui? Nu mai dăm niciun ajutor Ucrainei.”, afirmă invitatul.
Potrivit scriitorului, Uniunea Europeană nu poate permite ca un stat membru să se abată de la linia oficială. Orice tentativă de „defectare” ar fi fost imediat sancționată. Stabilitatea blocului comunitar depinde de unitatea statelor sale membre.
„Păi și Uniunea Europeană cred că ea a dat dispoziția. Adică asta vreau să spun. Nu că era pro-rus.”, explică Cristoiu.
Marius Tucă a intervenit subliniind că Uniunea Europeană avea nevoie de cât mai multe state care să rămână aliniate politicii sale față de Ucraina. O eventuală schimbare a poziției României ar fi fost percepută ca un pericol la nivel geopolitic.
„Adică Uniunea Europeană avea nevoie de cât mai multe țări care să nu defecteze?”, întreabă Tucă.
Cristoiu susține că o eventuală schimbare a poziției României ar fi creat un paradox geopolitic, dar și o problemă majoră pentru liderii europeni.
„Păi dacă defectam noi? Ce paradox.”, răspunde el.
Cristoiu este de părere că, în ciuda încercărilor unor lideri europeni de a-și impune propria direcție, în final Europa se va alinia strategiei americane. Blocul comunitar nu are altă opțiune viabilă, dată fiind dependența sa de sprijinul economic și militar al Statelor Unite.
„Da, era trumpist. Dar poate și ai noștri, în stilul nostru românesc, zic: ‘Bă, poate între timp mai slăbește Uniunea Europeană. Poate Ursula, nu știu, își face un junghi.’ Însă, după părerea mea, Europa se va plia după America, n-au altă soluție.”, conchide publicistul.