Valentin Stan: Cetățenii UE cu rezidență în altă țară, dar fără cetățenie, au dreptul să voteze la locale și europarlamentare

Într-o ediție transmisă live de Gândul, profesorul universitar dr. Valentin Stan vorbește despre unele schimbări legislative care ar fi avut loc la intrarea României în Uniunea Europeană, privind drepturile politice ale cetățenilor europeni în România. Urmărește aici, integral, emisiunea Marius Tucă Show.

Profesorul Valentin Stan prezintă documente care arată că România și-a adaptat legislația privind drepturile politice ale cetățenilor europeni odată cu aderarea la Uniunea Europeană, inclusiv dreptul de a face parte dintr-un partid politic. El evidențiază contradicții între diferite articole de lege, pe care le leagă de cazul concret al liderului USR, Dominic Fritz.

Fiind o țară foarte slugarnică, imediat după ce am intrat în Uniunea Europeană, a apărut situația asta. Știi că, în baza dreptului comunitar, cetățenii europeni, toți cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, în baza Tratatului de la Maastricht din 1992, sunt cetățeni europeni. Și tot de atunci au dreptul să voteze în orice țară de pe întinsul Uniunii Europene, chiar dacă țara aia nu este țara a cărei cetățenie o are cetățeanul european. Dar, dacă are reședință acolo, are dreptul să voteze în țara aia unde are reședință, chiar dacă nu are cetățenia țării, pentru autorități locale, municipale, cum spun ei, sau pentru Parlamentul European. Noi, intrând în 2007 în Uniunea Europeană și fiind povestea asta cu votul de care îți vorbesc, niște băieți s-au gândit să introducă un articol în legea asta, apropo de posibilitatea de a fi membru într-un partid politic. Și au dat o ordonanță de urgență, foarte interesantă, care rezolvă această problemă. Înainte să-ți arăt însă această ordonanță de urgență, mergem la dezbaterea aia care s-a iscat. Ai văzut? Eu ți-am arătat două articole din lege care spun că nu poți să fii membru într-un partid politic dacă nu ești cetățean român. Și atunci niște băieți din categoria aia de care ți-am citit eu la poșta redacției, culmea, pe Știri pe Surse s-au gândit să rezolve problema. Dacă nu ești cetățean, nu poți să fii membru într-un partid politic. Asta îl afectează pe prietenul tău, Dominic Fritz. Eu m-am cam săturat, nu știu de tine, ca să vină fel de fel de indivizi din ăștia de prin Europa care să ne mănânce semințe în cap, să ne învețe cum să ne guvernăm, care nu au cetățenie română, dar decid cu privire la soarta acestor oameni, mulți din această țară. Că pe mine nu mă interesează dacă poporul din Timișoara îl vrea pe Dominic Fritz, cum fie vorba între noi, poporul din București l-a vrut pe Nicușor Dan și îl au acum. N-am cum să influențez lucrurile aici. Dar să fie în baza legii. Legea partidelor politice, 14/2003, prevede la articolul 54 că cetățenii UE cu domiciliul în România se pot asocia sau se pot înscrie în partide politice în aceleași condiții ca și cetățenii români. Aceeași lege obligă partidele să funcționeze după propriul statut, calitatea de membru atrage mod obișnuit. Spune articolul 54 din lege ce? Că acești cetățeni ai UE , când spune „cetățeni ai UE”, înțelegi că nu au cetățenie română, se pot asocia sau se pot înscrie în partide politice în aceleași condiții ca cetățenii români. Deci, ce am arătat noi cu articolele alea? E apă de ploaie. Pentru că există articolul 54 din lege care spune: ba nu, ăia se pot înscrie în partide. Cum? În aceleași condiții ca cetățenii români. Mai ții minte care era condiția cetățenilor români ca să se poată înscrie în partid? Dreptul de vot. Și noi o să ne uităm dacă sunt aceleași condiții.

FLASH NEWS Traian şi Maria Băsescu sărbătoresc nunta de aur. Fostul preşedinte a scris: „Martor ne-a fost familia”

11:18

HOROSCOP Două zodii vor trece prin transformări majore până la final de an. Decembrie 2025 e luna evoluțiilor spectaculoase

11:15

Invitatul evidențiază schimbările legislative din 2008, introduse printr-o ordonanță de urgență, care permit cetățenilor din Uniunea Europeană, fără cetățenie română, dar cu domiciliul pe teritoriul României, să se asocieze în partide politice.

De unde apare acest articol 54? Am intrat în Uniunea Europeană și trebuia să dăm din coadă ca să arătăm că suntem pe linie. De pildă, în Legea partidelor trebuia să-i primim și pe ăștia care n-au cetățenie română. Și am dat, pe repede înainte, o ordonanță de urgență. În martie 2008, imediat, în Legea partidelor politice se introduce… ce? Cetățenii europeni care nu dețin cetățenia română și au domiciliu în România au dreptul de a se asocia în partid politic sau să se înscrie în partid politic. Într-o primă fază erau aici niște restricții. Le-au abandonat, ca să fim cât mai permisivi. Treaba asta a făcut-o Polonia. N-a făcut-o Cehia, n-a făcut-o Ungaria. Pentru că noi așa facem. Când vine ceva, pupăm peste tot. Cetățeni români, drept de vot. Deci partidele politice, asociații care aleg politic, aleg cui? Cetățenilor români. Clar, cu drept de vot. Condiția este să ai drept de vot. Cum? Așa cum spune Constituția. Articolul 6, același lucru. Pot fi membri ai partidului cetățenii care, potrivit Constituției, au drept de vot. Deci ce fel de drept de vot? Conform Constituției. Capitolul 9, articolul 54: cetățenii Uniunii Europene care o dețin… și au domiciliul în România au dreptul… Păi ce… ce-am făcut, mă? Ce spune articolul 1? Partidele politice sunt asociații cu caracter politic ale cetățenilor români cu drept de vot. Ce spune articolul 54? Cetățenii Uniunii Europene care nu dețin cetățenia română și au domiciliul în România au dreptul de a se asocia. Deci îi spune taman pe dos. Articolul 1 spune: doar cetățeni români, sigur, și cu drept de vot. Și ce spune aici? Nu, domnule, și cetățenii europeni care nu au cetățenie română. O primă observație: în aceleași condiții ca și cetățenii români, te trimite pe tine la ce? La dreptul de vot. Astea sunt aceleași condiții. Și aici am întrebat: bă, e o contradicție? O să zică juristul: asta e o normă specială, care apare într-un caz special. În cazul nostru, cazul special este cetățenii Europei, care nu au cetățenie română, care practic se abat de la regula generală. Articolul 54, încapsulând această situație specială, derogă de la regula generală și are prevalență față de articolul 1, care e mai vechi și general. Deci, articolul 1 e perfect valabil în lege, doar că, în cazul cetățenilor europeni fără cetățenie română, se aplică articolul 54.