Cum se dezvoltă infrastructura în jurul României, în timp ce noi suntem paralizați de austeritate. De la trenuri de mare viteză, până la aeroporturi pe insule artificiale pe Marea Neagră

Viitorul ia viteză… și ne ocolește. Așa s-ar putea rezuma seria de investiții în infrastructură modernă, care au loc peste tot în jurul nostru. Mai puțin la noi. Sunt de-a dreptul uluitoare ultimele știri despre modul în care Turcia oferă soluții de transport rapide pentru turiștii care traversează Bulgaria. Sau despre linia de mare viteză care va uni Belgradul de Budapesta, cu capăt de linie în Berlin. Sau linia de mare viteză dintre Sofia și Atena. Peste tot se întâmplă lucruri demne de acest secol. Nu și la noi, unde aflăm din știri doar că ambasadorul Indiei a rămas blocat cu trenul pe Valea Prahovei. 

Ministru turc: „Pasagerii din Sofia, Plovdiv, Stara Zagora și Burgas, care folosesc acum trenuri internaționale spre Halkali, pot folosi metroul până în Istanbul”

Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI) din Turcia a anunțat că statul condus de Recep Tayyip Erdogan construiește o nouă linie de metrou de înaltă tehnologie între Halkali și Aeroportul Istanbul, care va oferi și o legătură directă cu linia feroviară de mare viteză construită în Bulgaria.

După finalizarea acestui proiect de anvergură, pasagerii vor putea ajunge la cel mai mare aeroport turcesc și european fără a mai fi nevoie de transfer.

Ministrul Transporturilor și Infrastructurii turc, Abdulkadir Uraloğlu, a anunțat că linia va fi deschisă în primul trimestru al anului 2026.

„Odată cu deschiderea liniei de metrou, trenul din Bulgaria se va conecta direct cu metroul către Aeroportul din Istanbul – o mare facilitate pentru pasagerii din Sofia, Plovdiv, Stara Zagora și Burgas care călătoresc cu trenuri internaționale spre Halkali”, a declarat Abdulkadir Uraloğlu.

Cel mai lung și rapid proiect de metrou din Turcia

Ultimii 17,5 km până la Halkali sunt în construcție. Noua linie de metrou va completa inelul subteran de 69 km Halkali – Aeroportul Istanbul-Gayrettepe, cel mai lung și rapid proiect de metrou din Turcia.

• Odată pusă în funcțiune, va exista o legătură directă de la Halkali la Gayrettepe (Centrul Istanbulului) cu o durată de 57 de minute.
• Deja se efectuează teste de succes pentru deplasarea complet autonomă fără mecanic.
• În timpul uneia dintre cursele de testare, trenul a atins o viteză de 121 km/h între stațiile Halkali și Olympiatköy.

Ministrul Uraloğlu a subliniat că „Istanbulul nu își poate rezolva problemele de transport la suprafață, iar viitorul este în subteran”. Ministerul turc a construit, până acum, un total de 188,3 km de linii de metrou în Istanbul, iar planurile prevăd încă peste 600 km în următorii ani.

Noile stații – Fenertepe, Kayaşehir, Olympiaköy, Stadionul Halkali și Halkali – se află într-un stadiu avansat de finalizare și amenajare peisagistică.

Odată cu lansarea liniei, va exista o integrare completă cu alte linii de metrou și cu rețeaua feroviară Marmaray, permițând transferul rapid între părțile europene și asiatice ale metropolei, spune Turcia.

Halkali, un nod feroviar internațional cheie

Totul face parte din strategia guvernului turc de modernizare a sistemului de transport și de creare a unui acces rapid, sigur și accesibil către punctele cheie din Istanbul.

• Se așteaptă ca noua linie să deservească zeci de mii de pasageri zilnic, dar să și să reducă semnificativ traficul auto din Istanbul.
• Halkali este o poartă importantă de acces pentru călătoriile dinspre și către Bulgaria.

În prezent, există doar trenuri internaționale directe (de exemplu Sofia – Istanbul Express) care circulă între Halkali și orașe din Bulgaria, precum Sofia.

Halkali este, însă, un nod feroviar internațional cheie.

Acum, românii care vor să ajungă la Istanbul trebuie să ia trenul direct de noapte de la București la Halkali (Turcia) ca să ajungă la Istanbul. Un drum de 437 de km are o durată de peste 18 ore, iar 1 bilet costă peste 52 de euro de persoană.

Turcia plusează. Proiect pentru construirea unui nou aeroport, pe o insulă artificială din Marea Neagră

Mai mult, Turcia a anunțat că a pregătit un proiect și pentru construirea unui nou aeroport pe o insulă artificială din Marea Neagră, lângă orașul Trabzon.

„Intenționăm să încheiem licitația pentru aeroport, care va fi construit deasupra mării, anul acesta. Și să începem lucrările de construcție anul viitor”, a declarat ministrul turc al Transporturilor și Infrastructurii, Abdulkadir Uralooglu, pentru agenția Anadolu, potrivit ziarului Milliyet.

Aeroportul existent din orașul Trabzon de la Marea Neagră este primul aeroport construit pe mare. Potrivit ministrului turc al transporturilor, acesta este unul dintre cele mai aglomerate din Turcia, motiv pentru care se lucrează la un proiect de construire a unui nou aeroport.

„Pista actuală de pe aeroportul Trabzon nu îndeplinește standardele internaționale. Are o pistă cu o lungime de 2.640 de metri, iar suprafața pistei nu are dimensiunea necesară. Facilitățile existente nu sunt suficiente pentru a găzdui numărul constant în creștere de pasageri și mărfuri. De aceea am finalizat proiectul pentru noul aeroport”, a adăugat ministrul.

Noul aeroport din Trabzon va fi construit în trei etape.

• Prima fază acoperă dezvoltarea, întreținerea, repararea și renovarea instalațiilor existente până la construirea noului aeroport.
• A doua fază constă în construcția infrastructurii, inclusiv piste noi, căi de rulare, platforme de aterizare, piste de rulare pe o suprafață de 3 milioane de metri pătrați, care va fi „luată” din mare.
• A treia fază acoperă construcția de noi instalații supraterane, inclusiv o suprafață terminală de 110.000 de metri pătrați și un total de 65.000 de metri pătrați de blocuri tehnice, turnuri și clădiri auxiliare.

Noul aeroport va avea o capacitate anuală de 10 milioane de pasageri și va fi construit în aproximativ aproximativ 7 ani.

Aeroportul Trabzon – care deservește și orașele Ordu și Giresun de la Marea Neagră – este primul aeroport construit pe o insulă artificială. A fost deschis acum 10 ani și a costat 133 de milioane de dolari. 35 de milioane de tone de sol au fost folosite pentru construirea insulei artificiale.

Regiunea Mării Negre din Turcia, cu o populație de aproximativ 8 milioane de locuitori, este a treia cea mai dens populată regiune după Marea Mediterană (11 milioane de locuitori) și Marea Egee (aproximativ 9 milioane de locuitori).

Budapesta – Berlin. Drumul cu trenul ar dura 6 ore, potrivit planului UE privind transportul feroviar de mare viteză

Comisia Europeană a prezentat, la Bruxelles, planul său pe termen lung pentru rețeaua feroviară de mare viteză a Europei, termenul fixat fiind anul 2050.

Acest plan ambițios își propune să reducă drastic timpii de călătorie cu trenul între marile orașe europene prin construirea așa-numitei rețele feroviare de mare viteză TEN-T, notează 444.hu.

Planul ceva mai puțin ambițios prevede viteze de cel puțin 200 km/h între marile orașe, dar sunt luate în calcul și viteze de cel puțin 250 km/h.

Construcția întregii rețele ar costa, conform estimării oficiale, 546 de miliarde de euro, iar infrastructura ar urma să fie realizată din fonduri UE și împrumuturi avantajoase, precum și de la investitori privați.

• Conform planului Comisiei, proiectele incluse în aceasta vor primi prioritate în alocarea fondurilor UE.
• astfel de rețea ferovieră de mare viteză ar scurta călătoria de la Viena via Praga la Berlin de la opt ore și jumătate, cum se întâmplă acum, la patru ore și jumătate.
• Totodată, se mizează și pe cele două proiecte maghiare de tren de mare viteză pe care ministerul condus de János Lázár le-a scos de pe ordinea de zi în ultimii ani.

Dacă toate aceste planuri ar fi implementate, călătoria cu trenul Budapesta-Viena s-ar reduce la 100 de minute, față de câte sunt în prezent 2 ore și 40 de minute.

• Berlinul sau Varșovia via Viena ar putea fi, de asemenea, accesibile din capitala Ungariei, în aproximativ șase ore.
• Bucureștiul via Transilvania ar dura, de asemenea, șase ore în loc de 15 ore câte sunt în prezent.

Un drum de la Sofia la Atena, potrivit planurilor Comisiei Europene, ar dura doar 6 ore, iar termenul fixat este anul 2040, potrivit dnevnik.bg.

Vučić și Orbán „unesc” Belgradul cu Budapesta printr-o cale ferată de mare viteză

Aleksandar Vučić – președintele Serbiei, Aleksandar Vučić – a inaugurat secțiunea Novi Sad-Subotica a căii ferate de mare viteză care leagă Serbia de Ungaria.

Aceasta este prima parte a proiectului care devine acum operațională în Serbia.

Președintele Vučić a descris linia ferată drept „o realizare istorică a unei generații”, care va facilita călătoriile și va stimula dezvoltarea economică a regiunii.

• De la Subotica până la Belgrad, călătoria durează acum doar o oră și 10 minute, iar până la Budapesta va dura, din 2026, doar o oră și 35 de minute.

• Viteza proiectată a trenurilor de pe această linie care „unește” Belgradul de Budapesta va fi de 200 km/h, iar secțiunea inaugurată de sârbi a fost construită de companiile chineze de stat China Railway International Group și China Communications Construction Company (CCCC).
• Potrivit autorităților din Serbia, noua linie va reduce timpul de călătorie, va atrage turiști și investiții, va crea un coridor economic prin nordul țării și a generat deja peste 1.000 de locuri de muncă.

Suplimentar, sistemul de semnalizare a fost modernizat conform standardelor europene, iar construcția a inclus și măsuri de protecție a mediului. (alte informații AICI)

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• România nu mai face față inflației. INS confirmă cifrele dezastruoase. Aproape 3,6 milioane de români erau săraci în 2024
• Curtea Constituțională a publicat motivarea deciziei de neconstituționalitate a Legii privind pensiile speciale ale magistraților
• Nicușor Dan, pierdut în spațiu, acum și în timp. „Este o negociere în cadrul UE, care se va finaliza la sfârșitul anului trecut”
• România luptă cu poluarea prin promisiuni. Suntem pe primul loc în clasamentul UE, cu cel mai ridicat grad de poluare
• Nicușor Dan îi găsește scuze lui Bolojan pentru că l-a primit la Guvern pe afaceristul arestat: e normală întâlnirea dintre politicieni și oameni de afaceri