Românii nu mai fac față inflației și cheltuielilor. Rata sărăciei relative a fost de 19% în 2024, adică aproape 3,6 milioane de români, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Astfel, anul trecut, aproape 1 din 5 locuitori din România trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent.
Rata sărăciei relative se referă la procentul din populație care are venituri disponibile mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. Aceasta se referă la inegalitățile de venituri dintr-o societate și riscul de sărăcie în context național, nu la lipsa absolută de mijloace de subzistență. Riscul de sărăcie afectează diferit populația, în funcție de vârstă, veniturile obținute și capacitatea de muncă.

„Sărăcia este situaţia în care se află acele persoane ale căror venituri sunt atât de scăzute încât le este imposibilă atingerea unui standard de viaţă considerat ca fiind acceptabil în societatea în care trăiesc, care se confruntă cu dezavantaje multiple legate de şomaj, venituri mici, condiţii de locuit precare, îngrijirea inadecvată a sănătăţii şi bariere în accesul la învăţământ, cultură, sport şi petrecerea timpului liber. În valori absolute, numărul persoanelor sărace corespunzător acestei rate a fost de 3.595.000 persoane”, transmite INS.
Cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în Sud-Vest Oletania, 29,8%, Sud-Est, 26,8% și Nord-Est, 26,4%. Astfel, în 2024, rata sărăciei a fost de 8 ori mai mare în Sud-Vest Oltenia decât cea mai mică rată înregistrată în București-Ilfov, 3,7%. Când vine vorba de sexe, femeile au fost mai sărace cu 0,1% decât bărbații anul trecut, iar cea mai înaltă incidență a sărăciei a fost observată în rândul copiilor și al tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Suntem cei mai săraci din UE. O confirmă, dacă mai era nevoie, datele Eurostat