Radu Puchiu, Institutul Aspen: „Nu trebuie să construim doar o Românie digitală, ci o Românie dezvoltată, în care tehnologia să joace un rol clar”

România rămâne în coada clasamentelor europene privind digitalizarea, iar principala provocare nu este lipsa finanțării, ci deficitul de coordonare, competențe și viziune strategică, a susținut, în cadrul Conferinței Europa Connect  – România Digitală, Radu Puchiu, director de program în cadrul Aspen Institute România.

Vezi galeria foto
8 poze

România se confruntă cu întârzieri semnificative în procesul de digitalizare, potrivit evaluărilor europene, care plasează țara în partea inferioară a clasamentelor privind utilizarea tehnologiei și nivelul competențelor digitale ale populației.

„Măsurătorile europene ne plasează către coada clasamentului, de la nivelul competențelor digitale de bază până la modul în care tehnologia este utilizată în mediul privat. Avem mult de lucru, dar partea bună este că am înțeles că nu este o problemă de bani, ci mai degrabă de capacitate, cultură organizațională și de roluri care lipsesc la nivel administrativ”, a declarat Puchiu.

EMISIUNILIVE VIDEO finala Asia Express 2026 | Lovitură de teatru: Cine a câștigat, de fapt, marele premiu de 30.000€ oferit de Antena 1

23:34

ULTIMA ORĂSute de credincioși au stat la coadă în centrul Capitalei, până târziu în noapte, pentru a se închina la moaștele Sfântului Mina

23:33

Specialistul în politici publice și guvernare deschisă a subliniat că una dintre cele mai mari vulnerabilități este lipsa unei legături eficiente între strategie și implementare, precum și absența unui mecanism clar de coordonare instituțională.

Potrivit expertului, decalajul digital poate fi analizat atât prin comparație cu alte state europene, cât și prin raportare la progresul intern. Deși există obiective asumate la nivel european și național, acestea nu sunt susținute suficient prin acțiuni concrete.

“Un exemplu relevant este cel al competențelor digitale. În timp ce obiectivul european vizează ca 80% din populație să dețină competențe digitale de bază până în 2030, România și-a stabilit o țintă de doar 50%. În aceste condiții, atingerea standardelor europene devine dificilă”, a afirmat Puchiu.

Europa Connect  – România Digitală

Specialistul consideră că este necesară o creștere a nivelului de ambiție, dar și o coordonare mai puternică a eforturilor de digitalizare, eventual la nivelul conducerii Guvernului. De asemenea, el atrage atenția asupra nevoii de a integra mai eficient finanțările naționale cu cele europene, în loc ca acestea să fie gestionate separat.

Expertul a subliniat și necesitatea schimbării perspectivei asupra transformării digitale.

„Nu ar trebui să mai vorbim doar despre digitalizare ca scop în sine, ci despre ce vrem să realizăm cu ajutorul digitalizării. Nu trebuie să construim doar o Românie digitală, ci o Românie dezvoltată, în care tehnologia să joace un rol clar”, a afirmat acesta.

În opinia sa, dezbaterea privind rolul digitalizării în dezvoltarea economică și socială abia începe, iar următorul pas este identificarea soluțiilor concrete care să reducă decalajele existente.

Despre proiectul „EUROPA CONNECT”

Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg.

Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost:
Vodafone
Banca Transilvania
Erbasu Constructii
Hidroelectrica
Transgaz

RECOMANDAREA AUTORULUI:

Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul”

Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm”

Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private”