Așa arată în realitate cele „100.000 de locuri de muncă nou-create” de Guvernul Ponta în ultimul an

Redactor:
Alexandra Pele
Șomajul din România a atins cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani

Șomajul din România a atins în iunie cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, în condițiile în care numărul de salariați din economie, atât cei plătitori de taxe și impozite cât și cei care lucrează „la negru”, este similar cu cel înregistrat la începutul anului 2004, reiese din datele Institutului Național de Statistică (INS).

Totodată, specialiștii în recrutare spun că mediul privat nu are resurse pentru a finanța investiții majore care să ducă implicit și la creșterea numărului de noi locuri de muncă.

În acest context, Guvernul susține că în ultimul an s-au creat 100.000 de noi locuri de muncă, însă datele Statisticii arată că o mare parte dintre acestea sunt în realitate locurile de muncă din economia subterană care au început să fie fiscalizate după perioada de criză în care tendința era una opusă.

Mai mult, reprezentanții Executivului susțin că rata record a șomajului, de 7,6%, calculată de INS, nu este cea reală, dar și că numărul persoanelor fără locuri de muncă a crescut în urma rezultatelor de la Bacalaureat.

„Creșterea (ratei șomajului n.r.) este foarte mică. S-a păstrat în marja cifrei de 7%”, a declarat pentru gândul Mariana Câmpeanu, ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Numărul șomerilor a ajuns la finele lunii trecute la circa 736.000 de persoane, în creștere cu 1,4% față de aceeași perioadă a anului trecut, atingând cel mai ridicat nivel din 2010 și până în prezent.

Câmpeanu argumentează că cifra reală nu este atât de mare, dar și că evoluția este una naturală pentru această perioadă a anului, având în vedere că o parte dintre absolvenții de liceu care nu au promovat examenul de Bacalaureat au ales să-și depună actele de șomaj.

„Această evoluție (a ratei șomajului calculată de INS n.r.) a fost stabilită pe baza unor anchete care se desfășoară în teritoriu, în funcție de cum declară cei chestionați. În același timp, este normal ca la această oră și probabil și luna viitoare să vedem o creștere a ratei șomajului deoarece intră în sistem indemnizațiile tinerilor absolvenți care nu și-au luat Bac-ul sau care nu și-au continuat studiile”, ne-a explicat ministrul Muncii.

Evoluția numărului de salariați din economie în ultimii șase ani

Câți șomeri „cu acte în regulă” avem

Numărul șomerilor „cu acte în regulă”, respectiv al celor care s-au înregistrat la Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM), a ajuns la finele lunii iunie la peste 438.000 de persoane. Dintre ei, doar 31,7% beneficiază de indemnizație de șomaj, reiese din datele ANOFM.

Specialiștii din domeniul resurselor umane susțin că piața forței de muncă „se mișcă”, însă numărul de noi locuri de muncă este limitat din cauza absenței investițiilor.

„Mediul privat angajează, dar nu pe volume foarte mari. În primele luni de vară, pe fondul unui vârf de producție s-au făcut angajări. Majoritatea companiilor fac înlocuiri, nu au o creștere spectaculoasă de locuri de muncă pentru că nu s-au deschis linii noi de business sau investiții noi pentru care să aibă nevoie de sute sau mii de oameni”, a declarat pentru gândul Oana Datki, country manager la Consulteam România.

Cei mai căutați sunt specialiștii din domeniul IT sau financiar, precum și inginerii sau specialiștii în vânzări, a adăugat ea.

Cele 100.000 de „noi” locuri de muncă

La finele primului trimestru al acestui an, numărul de salariați din România, inclusiv personalul forțelor armate, angajații din servicii și cei care lucrează „la negru”, a fost de 6,140 de milioane de persoane, în scădere cu 46.000 de persoane față de primele trei luni din 2012, reiese din datele INS.

Tot din datele Statisticii reiese că în perioada martie 2012 – martie 2013, numărul salariaților cu contracte de muncă a crescut cu aproape 100.000 de persoane, de 4,25 de milioane de persoane în primul trimestru din 2012, la 4,36 de milioane în 2013 (datele nu includ cadrele militare și persoanele care lucrează în economia subterană, nefiscalizată).

Reiese astfel că o parte dintre locurile de muncă „nou-create” în ultimul an nu sunt, propriu-zis, noi, fiind vorba despre fiscalizarea unor posturi care înainte erau plătite „la negru”.

„Aceste locuri de muncă sunt locuri de muncă care apar în plus. Foarte bine dacă au trecut de la negru la alb. Este un fenomen pozitiv, dar sunt locuri de muncă în plus create”, ne-a explicat Mariana Câmpeanu, ministrul Muncii, cu privire la datele Statisticii.

Sursă: Planul de investiții al Guvernului

Piața muncii, în stagnare și în 2013

Cu toate că există anumite domenii de nișă, în care continuă să se facă angajări, persoanele fără calificare sau cu o calificare redusă continuă să aibă foarte puține oportunități pe piața muncii, este de părere Viorel Ghete, managing partner BPI group.

„Nu există niciun indiciu serios care să ne facă să credem că piața muncii va suporta o transformare spectaculoasă, perceptibilă pentru publicul larg. Percepția generală este cea de stagnare”, a declarat Ghete pentru gândul.

În opinia sa, România nu se poate baza doar pe marile companii sau pe multinaționale în ceea ce privește crearea de noi locuri de muncă deoarece strategia de resurse umane a acestoare depinde de rezultatele și obiectivele de ansamblu ale grupurilor din care fac parte.

„Credem că aici e nevoie de un efort țintit: statul să creeze un cadrul legal propice afacerilor mici și mijlocii, dar să găsească resorturi pentru a limita munca la negru și a aduce aceste posturi la lumină. Salariații să accepte să lucreze și în companii de mai mici dimensiuni, care chiar dacă nu le oferă atâta protecție cât multinaționalele, pot oferi locuri de muncă și dezvoltare profesională în activitatea de zi cu zi”, a explicat el.

Mii de tineri care au picat Bac-ul au solicitat ajutoare de șomaj

Peste 17.500 de absolvenți, dintre care 16.200 din învățământul liceal și post-liceal, 369 din învățământul primar, gimnazial și profesional și 840 din învățământul universitar, s-au înregistrat până la jumătatea lunii iulie la ANOFM.

Absolvenții pot obține indemnizație de șomaj dacă se înregistrează în termen de 60 de zile de la terminarea studiilor. Ei pot beneficia de șomaj cel mult 12 luni, cuantumul ajutorului fiind de circa 250 de lei.

Ministerul Muncii susține că statul îi susține pe acești tineri.

„Soluții există și le aplicăm în fiecare an, în fiecare lună, nu așa pompieristic după examene. Acum au fost angajați 450 de tineri din seriile anterioare. Ei au beneficiat de consiliere pentru angajare, au învățat cum să-și facă un CV, cum să se pregătească pentru un interviu de angajare, au participat la cursuri de formare profesională”, ne-a declarat Maria Câmpeanu.

„De asemenea, există niște stimulente pentru angajatori: 500 de lei pentru absolvenți de gimnaziu, 600 de lei pentru absolvenți de liceu și 750 de lei pentru absolvenți de studii superioare. Aceste stimulente se acord timp de 12 luni angajatorilor, cu condiția ca tinerii să fie angajați pentru un an și jumătate, cu contract de muncă”, a mai adăugat ea.

Câți absolvenți au fost încadrați pe piața muncii în prima parte a anului

În primele cinci luni ale anului, peste 1.600 de absolvenți au fost încadrați pe piața muncii prin subvenționarea angajatorilor și alți 1.580 prin acordarea unor prime de încadrare, reiese din datele ANOFM.

Specialiștii în recrutare sunt însă de părere că cele mai mari oportunități le au care reușesc să obțină o diplomă.

„Opțiunea principală este, în mod evident, să învețe ca să poată lua Bacul în sesiunea următoare! Diploma de Bacalaureat este cerută în multe domenii la angajare chiar dacă tinerii nu cunosc nicio meserie. Statul de șomer le dă nu doar ceva drepturi bănești, ci și acces la cursuri de formare profesională, adică îi îndreaptă către o meserie concretă, în speranța că respectivul curs va răspunde unui domeniu în care există locuri de muncă”, a precizat Viorel Ghete, managing partner BPI group.

Chiar și așa, absolvenții unui liceu teoretic ar putea avea dificultăți să se specializeze.

„Absolvenții de liceu pot să urmeze o specializare tehnică pentru a-și căuta ceva în zona de muncă totuși calificată. Se caută sudori, electricieni. Trebuie să se specializeze ceea ce este poate mai greu pentru un absolvent de liceu teoretic”, este de părere Oana Datki, country manager la Consulteam România.

Evoluția piețeii muncii în 2012

La finele anului trecut, România avea aproape jumătate de milion de șomeri înregistrați la ANOFM.Cei mai mulți dintre ei, aproape 300.000 de persoane, nu mai beneficiau de indemnizație.

Pe parcursul anului trecut, Agenția a reușit să găsească locuri de muncă pentru circa 323.000 de persoane, totalul „intrărilor”, respectiv al persoanelor care s-au declarat șomere pe parcursul anului trecut, ridicându-se la peste 740.000 de persoane.

În ceea ce privește șomajul de lungă durată, la finele lunii decembrie, se aflau înregistrați în evidențele agenției 17.256 tineri sub 25 de ani aflați în șomaj de peste 6 luni (ceea ce reprezintă 19,7% din totalul șomerilor de sub 25 de ani) și 143.815 adulți aflați în șomaj de peste 12 luni (adică 35,3% dintre adulți), ponderea șomerilor de lungă durată în numărul total de șomeri fiind de 32,6%, se arată în raportul anual al ANOFM.

Ocupațiile care au înregistrat cel mai mare număr de șomeri la sfârșitul lunii decembrie sunt: muncitori necalificați în ferme mixte (78.444 de persoane), muncitori necalificați în industria prelucrătoare (68.462 de persoane), muncitori necalificați în lucrări publice (35.084 de persoane), muncitori necalificați în construcția de clădiri (32.780 de persoane), manipulanți marfă (29.357 de persoane), constructori și montatori de structuri metalice (14.115 de persoane), mecanici de mașini agricole și industriale (9.564 de persoane), vânzători în magazine (8.643 de persoane), tehnicieni pentru operațiuni în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (5.476 de persoane) și asistenți vânzări în magazine (5.374 persoane).

Inchide