Câte locuri de muncă vacante au existat în 2012. În ce domeniu s-au înregistrat cele mai multe

Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a scăzut în 2012 cu 1.300, la 24.800, rata medie fiind de 0,59%, mai redusă cu 0,05 puncte procentuale față de anul precedent, a anunțat marți Institutul Național de Statistică (INS), informează Mediafax.

„În anul 2012, ratele medii anuale ale locurilor de muncă vacante cu cele mai ridicate valori s-au înregistrat în sănătate și asistență socială (1,27%) respectiv, în administrația publică (1,20%). La polul opus s-au situat activitățile din industria extractivă (0,06%), respectiv cele de producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (0,10%)”, se arată într-un comunicat al INS.

Aproape o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante s-au regăsit în industria prelucrătoare (7.800 locuri vacante), iar rata a avut o valoare medie anuală de 0,77%. Sectorul bugetar a însumat puțin peste 30% din totalul locurilor de muncă vacante, cele mai multe regăsindu-se în sănătate și asistență socială (3.700), urmate de administrația publică (2.900), respectiv învățământ (900). În industria extractivă angajatorii au prezentat cea mai redusă cerere de forță de muncă salariată (40 locuri vacante).

ECONOMIE China va elimina taxele vamale pentru Africa

23:30

APĂRARE Oana Țoiu a discutat la Munchen despre coordonare sporită pe Flancul Estic și investiții în inovație militară

22:31

Față de 2011, cele mai relevante creșteri ale ratei medii anuale ale locurilor de muncă vacante s-au regăsit în activitățile de distribuție a apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (+0,25 puncte procentuale), precum și în cele de sănătate și asistență socială (+0,22 puncte). La polul opus s-au situat activitățile din agricultură, silvicultură și pescuit (-0,5 puncte), respectiv cele de informații și comunicații (-0,28 puncte).

Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai semnificative creșteri în sănătate și asistență socială (+600), urmate de activitățile din învățământ și cele de distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (300 pentru fiecare în parte). Cele mai accentuate diminuări ale indicatorului s-au constatat în industria prelucrătoare (cu 1.000 de locuri vacante), urmate de activitățile de transport și depozitare, respectiv construcții (400 pentru fiecare în parte).

În 2012, cea mai mare cerere de forță de muncă salariată exprimată de angajatori prin intermediul ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-a constatat în rândul ocupațiilor de operatori la instalații și mașini; asamblori de mașini și echipamente – grupa majoră 8 (0,84%) și de muncitori necalificați – grupa majoră 9 (0,71%).

Numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a cunoscut cele mai semnificative valori în ocupațiile de specialiști în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (6.300 locuri vacante), care a reprezentat circa 25% din numărul locurilor de muncă vacante la nivel de țară.

În ceea ce privește rata medie anuală a locurilor de muncă vacante, cea mai redusă disponibilitate a cererii de forță de muncă salariată s-a constatat pentru ocupațiile de muncitori calificați și asimilați – grupa majoră 7 (0,36%), iar în privința numărului mediu anual al locurilor de muncă vacante cea mai redusă cerere de forță de muncă salariată a fost pentru ocupațiile de lucrători calificați în agricultură, silvicultură și pescuit – grupa majoră 6 (100 locuri vacante). Atât în ceea ce privește rata cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante, ocupațiile menționate au fost urmate de cele ale membrilor corpului legislativ, ai executivului, înalți conducători ai administrației publice, conducători și funcționari superiori – grupa majoră 1 (0,37% rata locurilor de muncă vacante, respectiv 1.000 locuri vacante).

În profil teritorial, în 2012 cele mai ridicate valori atât în ceea ce privește rata cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în regiunile București-Ilfov și Nord-Est (0,73% pentru fiecare în parte, iar numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a fost de 6.700 locuri vacante, respectiv 3.600 locuri vacante).

De asemenea, în regiunea București-Ilfov, numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante a reprezentat 27% din numărul locurilor de muncă vacante din întreaga țară.

La polul opus, atât în ceea ce privește rata cât și numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante cele mai scăzute valori le-a cunoscut regiunea Sud-Vest Oltenia (0,36%, respectiv 1.200 locuri vacante), urmată de regiunea Sud-Est (0,42%, respectiv 1.900 locuri vacante).

Față de anul 2011, cea mai semnificativă diminuare a ratei medii anuale a locurilor de muncă vacante s-a înregistrat în regiunea Vest (-0,22 puncte procentuale), urmată de regiunea Nord-Est (-0,19 puncte procentuale), iar în sens contrar, cu cea mai importantă creștere, s-a regăsit regiunea Sud-Est (+0,08 puncte procentuale).

În ceea ce privește numărul mediu anual al locurilor de muncă vacante cele mai relevante scăderi s-au înregistrat în regiunile Nord-Est și Vest (cu 700 locuri vacante pentru fiecare în parte). Cu cea mai accentuată creștere față de anul 2011 s-a regăsit regiunea București-Ilfov (+600 locuri vacante).