Cercel, BRD: România nu își permite spațiu fiscal pentru investiții publice masive

România nu își permite foarte mult spațiu fiscal pentru investiții publice masive, singura soluție pe care o are la îndemână fiind să devină mai prietenoasă cu piețele, a declarat marți Claudiu Cercel, director general adjunct al BRD – Groupe Societe Generale, citat de Mediafax.

„România nu este o țară care să își permită foarte mult spațiu fiscal pentru investiții publice masive, mai ales în situația actuală care să meargă prin capilaritatea acțiunilor economice către IMM-uri. Nu este nici o țară care să își permită, precum cele dezvoltate, o relaxare cantitativă datorită structurii deficitare a economiei și punerii potențiale în pericol a stabilității financiare dacă s-ar recurge la acestă metodă. Băncile nu pot nici ele acompania, cel puțin în perioadă actuală, masiv zona de IMM-uri datorită cadrului de reglementare înăsprit. Singura modalitate pe care România o are este să devină mai prietenoasă cu piețele”, a afirmat Cercel la un seminar pe tema garantării și contragarantării creditelor bancare.

Opinia sa este susținută și de Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, care apreciază că România nu are spațiu fiscal și orice deficit bugetar ar avea, tot nu există banii necesari pentru a realiza investiții importante de la buget.

ANALIZĂ Cele mai mari facturi la energie din UE în țara cu cea mai cruntă sărăcie. Românii au ajuns să-și dea o mare parte din venituri doar pentru a se încălzi la iarnă

06:00

EXCLUSIV Ce se întâmplă cu bodyguarzii lui Călin Georgescu, după arestarea fostului prezidențiabil

05:00

„Eu cred că statul nostru, la această oră, orice deficit bugetar ar avea și orice situație ar avea, nu poate să susțină investițiile de care are nevoie România din buget”, a spus Vasilescu.

În ceea ce privește fondurile europene, Cercel apreciază că aceastea sunt direcționate către o economie cu o anumită structură și că „degeaba sunt atrase” dacă nu au un efect multiplicator în economie.

„Singura modalitate de acrea un efect de multiplicare este de a crea un mediu economic, financiar și legal care să fie prietenos piețelor”, a spus Cercel.

La rândul său, Vasilescu a menționat că una dintre sursele de finanțare ar trebui să fie piața de capital.

„Nu avem o piață de capital și o bursă care să aducă investițiile de care are nevoie România. Banii de la bănci îi privim acum ca pe o speranță, o speranță care e tot mai îndepărtată și mi-e teamă că deocamdată e ca fata morgană”, a spus consilierul guvernatorului BNR, fiind de acord cu Cercel că România ar trebui să devină mai prietenoasă cu piețele.

El a arătat că directorul BRD s-a referit la două aspecte, împrumuturi pentru economie și investiții străine directe.

În ceea ce privește creditele pentru economie, Vasilescu atrage atenția că nu se discută niciodată la ce ar folosi firmele creditele obținute și cum ar ajuta economia.

„Sigur că avem nevoie de aceste două canale: împrumuturi externe și investiții străine, dar avem nevoie și de bănci. Dar problema este pentru ce are nevoie industria românească nevoie de bani de la bănci, cât timp și în ce condiții? Poate că ar trebui canalizate discuțiile și în această direcție pentru că prea mult la investiții străine și la împrumuturi externe nu putem spera și statul are o limită de împrumut de 60% și nu suntem prea departe de această limită, chiar dacă în momentul de față stăm bine”, a afirmat Vasilescu.

Totodată, oficialul băncii centrale a adus în discuție, legat de împrumuturile pentru economie, ideea de reindustrializare a României, lansată de ministrul Economiei, Varujan Vosgnaian, spunând că nu crede că România nu mai este deloc o țară industrială.

„Vă dau un singur exemplu: în anul 2000, când guvernul Isărescu a încercat și a reușit trecerea de la descreștere economică la creștere economică, atunci a reușit pentru prima dată să ducă exporturile României de la acel obsesiv 8 mliliarde euro, pe care nu puteam să-l depășim nicicum, la 11 miliarde dolari – am calculat noi atunci pe urmă s-au refăcut calculele și astăzi știm că exporturile României în anul 2000 au fost de 11,5 miliarde de euro. De atunci a început creșterea exporturilor și am ajuns astăzi la exporturi de 45 miliarde euro. Niciodată în istoria României nu am avut astfel de exporturi, Ceaușescu nici n-a visat așa ceva. Aceste exporturi se fac în proporție de 90% din industria prelucrătoare, deci este după părerea mea un non-sens să discutăm despre faptul că România azi nu mai e o țară industrială în condițiile în care ea face cel mai mare export din istoria sa”, a susținut Vasilescu.

El a completat că o mare parte din cele 45 miliarde euro pe care România le obține din exporturi este datorată investițiilor străine directe și industrializării făcute cu investiții străine.

Directorul BRD a mai apreciat că băncile sunt prudente față de creditarea IMM-urilor și din cauza lipsei de disciplină contractuală, atât în relațiile dintre firme, dar și la respectarea clauzelor la contractele de credit. Acesta spune că nu sunt puține situațiile când IMM-urile nu respectă diverse clauze din contractele de credit, băncile devenind astfel mai prudente la analiza dosarelor de creditare.

Alt factor luat în calcul de către bănci este rata de neperformanță foarte mare la nivelul băncilor în privința creditelor acordate IMM-urilor, în general fiind de peste 25%, însă la multe categorii de IMM-uri rata de neperformanță depășește 40%. Alte probleme reprezintă creșterea numărului de insolvențe, din care multe nu sunt etice, și dificultatea valorificării garanțiilor.

Raluca Ghinea, [email protected]