Cîțu, interviu pentru Reuters: Sistemul de pensii are nevoie de o revizuire completă

România și-a revizuit sistemul de pensii din perioada comunistă în 2008. Guvernul liberal se confruntă cu o creștere masivă, de 40%, a pensiilor de stat, din septembrie 2020, stabilită de precedentul guvern, măsură care va depăși limitele bugetare prevăzute de UE și ar putea antrena reduceri ale ratingului țării de către agențiile de rating.

Creșterea pensiilor este probabil să lase țara vulnerabilă în anii următori, după 2030, pe fondul ieșirii la pensie a decrețeilor, cei născuți după interzicerea avorturilor din 1966. „Viziunea noastră este pentru un sistem de pensii complet nou, nu doar o nouă lege”, a spus Cîțu. „Sper că nu va fi prea târziu, deoarece orice restructurare are nevoie de câteva decenii pentru a deveni efectivă, iar 2030 este aproape”.

INEDIT În noiembrie 2021, o femeie s-a închis într-o peșteră adâncă de 70 de metri, într-un experiment neobișnuit. Când a ieșit, a crezut că au trecut doar 160 de zile. Ce an era, de fapt

00:00

ULTIMA ORĂ Standard & Poor’s explică de ce a reușit România să rămână la BBB-. Alexandru Nazare: „Este un rezultat important, dar nu este suficient”

23:20

Cele șapte fonduri de pensii private din România gestionează acum active în valoare de sub 13 miliarde de euro și sunt cei mai mari investitori instituționali.

La începutul acestui an, guvernul PSD a limitat contribuțiile la fondurile de pensii private la 3,75%, a redus taxele de administrare și a ridicat cerințele de capital social la niveluri prohibitive.

Guvernul lui Citu, care a ajuns la putere în noiembrie, va anula aceste cerințe prin ordonanță de urgență și a anunțat că va propune majorarea contribuțiilor la 5% în 2021 și 6% în 2022.

„Contribuțiile vor rămâne neschimbate doar anul viitor, având în vedere situația financiară actuală”, a spus ministrul. „Vrem un sistem care să se bazeze pe contribuții, unul care să acorde o importanță mai mare părții administrate privat, care să ofere randamente.”

Creșterea de 40% a pensiilor anul viitor a determinat agenția de rating Standard & Poor să modifice perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă.

În perspectiva alegerilor de anul viitor, guvernul actual a declarat că va aplica legislația existentă, dar că va reduce cheltuielile statului și va stimula colectarea impozitelor pentru a opri sporirea deficitelor.

Guvernul României se așteaptă ca deficitul să scadă la 3,6% din produsul intern brut anul viitor și la 3,3% în 2021, de la aproximativ 4,4% în acest an, dar să rămână peste limita de 3% a UE până în 2022.

Comisia Europeană a estimat că deficitul României va atinge 6,1% din PIB în 2021, în lipsa unor măsuri suplimentare. „Estimările sunt înainte devenirea actualului Guvern. Voi încerca să asigur Comisia Europeană și piețele financiare că urmăm calea consolidării fiscale”, a spus Cîțu, adăugând trecerea de la o poziție fiscală prociclică nu va fi bruscă, pentru a nu afecta creșterea economică.

„Vreau să le arăt că orice este peste limita de 3% va merge către investiții publice”, a spus ministrul. El a mai adăugat că va propune guvernului să amâne cu un an, prin ordonanță de urgență, orice majorări ale cheltuielilor efectuate de parlamentari.

Cîțu a spus că necesarul brut de finanțare al țării pentru anul viitor va fi mai mic anul viitor, decât cele din acest an, de 90 de miliarde de lei (21 de miliarde de dolari).

Ministerul vrea să atragă de pe piețele externe 5 miliarde de euro, aceeași sumă ca în acest an. Pentru început, sunt vizate peste 2 miliarde de euro, la începutul anului 2020, a spus ministrul Finanțelor.