Comisia Europeană: Pierderile de la Bank of Cyprus și Laiki, duble față de estimarea inițială, la 10,6 mld. euro. Băncile vor fi salvate cu banii deponenților

Restructurarea celor mai mari două bănci din Cipru, Bank of Cyprus și Cyprus Popular Bank (Laiki), va costa aproape dublu față de estimarea inițială, de la 5,8 miliarde euro la 10,6 miliarde euro, bani care vor fi acoperiți din sumele deponenților și creditorilor băncilor, relevă documente ale CE.

Costurile totale ale programului financiar de susținere a statului cipriot se situează la 23 de miliarde de euro și nu la 17 miliarde de euro, cât s-a estimat inițial, potrivit unui proiect de raport în care Comisia Europeană (CE) evaluează sustenabilitatea datoriei Ciprului. Documentele, datate 9 aprilie, au fost obținute de Financial Times și postate pe site-uil cotidianului britanic.

„Se estimează că închiderea Laiki Bank și implicarea creditorilor fără garanții (junior debt) și schimbul de acțiuni pentru depozite în cazul depozitelor negarantate la Bank of Cyprus ar putea genera un impact de 10,6 miliarde de euro”, se arată proiectul de raport.

Laiki a fost închisă, iar sumele garantate din depozite, de până la 100.000 de euro, au fost transferate către Bank of Cyprus. Deponenții Laiki ar putea înregistra pierderi de până la 80% din sumele mai mari de 100.000 de euro pe care le au în conturi, au declarat, recent, reprezentanți ai autorităților cipriote.

În cazul Bank of Cyprus, deponenții cu mai mult de 100.000 de euro vor afla în septembrie cu exactitate cât vor pierde din sumele care depășesc acest prag de garantare, banca centrală din Cipru anticipând un procent între 37,5% și 60%. Deponenții cu mai mult de 100.000 de euro la Bank of Cyprus vor pierde minimum 37,5% din fondurile care depășesc acest prag de garantare, iar procentul ar putea ajunge la 60% dacă va fi nevoie de mai mulți bani pentru salvarea băncii.

Astfel, restul de circa 22,5% din fondurile care depășesc 100.000 de euro în conturile constituite la Bank of Cyprus vor fi înghețate timp de 90 de zile, până când se va decide dacă este nevoie de mai mulți bani pentru salvarea băncii. Sumele preluate în vederea salvării Bank of Cyprus vor fi convertite automat în acțiuni cu drept de vot și dividende la bancă, la un preț încă necunoscut.

Fonduri rămase în conturi, reprezentând aproximativ 40% din sold, vor fi înghețate pentru o perioadă din considerente de lichiditate, dar vor continua să acumuleze dobânda obișnuită plus 10 puncte de bază (0,1 puncte procentuale), potrivit unui anunț publicat marți de banca centrală din Cipru.

Documentele Comisiei Europene arată că Cipru va trebui să suporte integral costurile mai mari. Astfel, contribuția Ciprului la programul financiar a urcat de la 7 miliarde de euro în varianta inițială la 13 miliarde de euro.

„Comisia Europeană, în legătură cu Banca Centrală Europeană, estimează că necesarul brut de finanțare al Ciprului se ridică la 23 de miliarde de euro pe parcursul programului de trei ani, 2013-2016. Acest total include necesarul de recapitalizare pentru sectorul bancar, răscumpărarea datoriei care ajunge la maturitate, precum și necesarul fiscal”, notează executivul comunitar.

Pe lângă impactul de 10,6 miliarde de euro din restructurarea sectorului bancar, Cipru trebuie să genereze din vânzarea de active alte 1,8 miliarde de euro. Astfel, guvernul de la Nicosia va fi nevoit să obțină din privatizări 1 miliard de euro până în 2016 și alte 400 de milioane de euro ulterior.

Statul trebuie să obțină și 400 de milioane de euro din vânzarea „rezervei de aur în exces” de la banca centrală, se arată în evaluarea privind sustenabilitatea datoriei. Potrivit calculelor Financial Times, Cipru ar trebui să vândă 10 tone din cele 13,9 tone aflate în rezervele băncii centrale pentru a obține suma vizată. Fondurile ar fi urmat să fie transferate către stat prin intermediul unei plăți excepționale a profitului obținut din vânzare.

Banca centrală a Ciprului a negat, joi, vânzarea aurului din rezerve, însă ulterior un purtător de cuvânt al guvernului a admis că este o variantă luată în calcul.

Cipru trebuie să crească și taxe, precum impozitul pe profit sau cel pe venituri de capital, măsură care ar urma să aducă până la 600 de milioane de euro pe parcursul programului.

Guvernul va încuraja investitorii locali (bănci, companii de asigurări și companii de stat) să rostogolească obligațiuni guvernamentale de până la 1 miliard de euro pe parcursul programului de finanțare cu zona euro și FMI.

O restructurare a termenilor împrumutului primit de Cipru de la Rusia în 2011, de 2,5 miliarde de euro, ar reduce costurile guvernului cu 100 de milioane de euro, se arată în raport.

Comisia Europeană estimează că economia Ciprului se va contracta cu 8,7% în acest an și cu 3,9% anul următor, urmând să revină la o creștere modestă, de 1,1%, din 2015. Anul trecut, PIB al Ciprului a scăzut cu 2,4%.

Bank of Cyprus este prezentă în România printr-o sucursală supravegheată de banca centrală din Cipru. Depozitele constituite la Bank of Cyprus România sunt garantate de guvernul din Cipru până la pragul de 100.000 de euro. Laiki este prezentă în România prin subsidiara Marfin Bank România.