Creștere alarmantă: indicele ROBOR la trei luni a ajuns la 1,46%

Creștere alarmantă: indicele ROBOR la trei luni a ajuns la 1,46%
Publicat: 28/09/2017, 17:12
Actualizat: 26/03/2019, 01:19

Cea mai bună perioadă pentru dobânzi scăzute la lei la credite apune. De mai bine de o lună, fără să atragă prea mult atenția, dobânzile la lei de pe piața interbancară, pe baza cărora se calculează indicele ROBOR, folosit ca reper în contractele de împrumut pentru apartamente, credite de consum, carduri de credite sau credite pentru companii, au început să crească.

Creșterea ROBOR-ului la 3 luni de la 0,6%/an la 1%/an înseamnă 100 de lei în plus pe lună la creditul Prima Casă (dobânda este ROBOR la 3 luni plus 2 puncte procentuale; deci acum este 3%, am luat în considerare un credit de 60.000 de euro, echivalent în lei la un curs de 4,6 lei). Într-un an, plătiți în plus 1.104 lei. La prima vedere 100 de lei în plus pe lună, la rata la bancă, parcă nu se văd cum pleacă din buzunar.

Estimările analiștilor sunt că ROBOR-ul la 3 luni se va duce spre 2% anul viitor, dacă rata inflației va crește peste 2%, așa cum arată prognozele BNR. Deci veți plăti încă 100 de lei în plus pe lună, mai precis 92 de lei, și 1.100 de lei pe an.

În ultimii 2-3 ani România a traversat cea mai bună perioadă din istoria ei, din perspectiva costurilor de finanțare în lei, dar și în euro. Nimeni nu s-a gândit vreodată că dobânzile vor să scădea atât de jos, la sub 1%/an, într-o țară unde inflația a lăsat amintiri urâte.

Această perioadă de vis pentru dobânzile la creditele în lei s-a încheiat. În acest moment 60% din împrumuturile date în România prin sistemul bancar au la bază leul, după ce acum 10 ani valuta, în principal euro, avea o pondere de 70%. Acestă pondere de 60% va crește în continuare, ceea ce arată că tot mai multe persoane fizice și compani vor depinde de evoluția ROBOR-ului.

Acum urmează trendul de creștere a dobânzilor care va fi mai lent sau mai rapid, în funcție de evoluțiile din economia românească, din Europa, din SUA și din întreaga lume dacă va veni o nouă criză sau nu.

În România, ritmul de creștere a dobânzilor pe piața interbancară va depinde de:

– excesul de lichiditate existentă la bănci, care acum începe să se reducă

– rambursările de linii de finanțare către băncile mamă(pur și simplu băncile locale nu au ce să facă cu banii eliberați prin rezerve și prin reducerea provizioanelor de risc)

– creșterea ușoară a creditării, care reușește să absoarbă din excesul de lichiditate

– avertismentele BNR legate de viteza de creștere a creditelor de consum și a prețului apartamentelor( BNR ar vrea ca această viteză să mai scadă)

– creșterea necesarului de finanțare a Ministerului de Finanțe

– creșterea sau nu a dobânzilor la titlurile de stat vândute de Finanțe

– creșterea percepției de risc față de România, în funcție de depășirea sau nu a deficitului de 3% din PIB, dar și de mișcările sau declarațiile guvernului

– creșterea sau nu a inflației peste nivelul prognozat(datele pe august arată surprinzătoare scădere a inflației anuale de la 1,4%/an la 1,2%/an, ceea ce ridică întrebări suplimentare pentru BNR, care are ca țintă o inflație de 1,9% pe final de an)

– evoluția cursului de schimb leu/euro, unde se acumulează presiuni de creștere a cursului peste 4,6 lei și 4,7 lei la anul, odată ce crește deficitul comercial și în consecință deficitul de cont curent

– mișcările Băncii Centrale Europene, respectiv când oprește programul de printare de bani și când vor începe să crească dobânzile la euro-euribor, indicatorul de referință este acum minus 0,329%/an. PoliticaBCE de a printa euro și a duce dobânzile în jos, pentru a nu lăsa economia Europei să scadă, a făcut ca și în România dobânzile la lei să scadă. De fapt, politica BCE a contribuit cel mai mult la scăderea dobânzilor la lei în România și mai puțin politica BNR

– decizia Băncii Centrale Americane-FED de a continua creșterea dobânzilor la dolari, ceea ce pe un diferențial mare de dobândă între piața americană și cea europeană ar îndrepta fluxurile financiare către Wall Street, asta dacă dobânzile pe piețele emergente nu vor crește, ca să justifice rămânerea banilor, chiar și în România BNR trebuie să jongleze acum între dobânzile la lei și cursul de schimb, având în vedere expunerile persoanelor fizice și companiilor pe creditele în lei, necesarul de finanțare al României și creșterea deficitelor, care trebuie corectate.

Acum, nu multă lume a observat de această creștere a dobânzilor pe piața interbancară și nici nu realizează încă că trebuie să scoată în plus din buzunar.

Dacă o luaăm în sens invers, de unde au scăzut dobânzile la lei și întoarcerea trenului, trebuie să vedeți cum veți rezista când ROBORUL se va duce spre 4-5%/ an, dacă nu chiar mai mult.

Dacă salariile vor crește, veți avea de unde plăti creșterea dobânzilor.

Dacă nu aveți această șansă, trebuie să reduceți din consum.

Oricum trebuie să spunem adio celei mai bune perioade din istoria noastră pentru dobânzile la credite.

Robor reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile românești se împrumută între ele în lei. Indicele se stabilește zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotațiilor practicate de zece bănci selectate de Banca Națională.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase